Alarmă în sistemul AEÎ! Pierderile s-au dublat, iar portofoliul de credite se topește

Asociațiile de economii și împrumut din Republica Moldova au încheiat trimestrul doi din 2026 cu pierderi de peste 2,17 milioane de lei, de peste două ori mai mari decât în perioada comparabilă precedentă, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, pierderea netă a sistemului a ajuns la 2,172 milioane de lei, față de 1,051 milioane de lei în perioada precedentă. Astfel, rezultatul negativ s-a deteriorat cu aproximativ 1,12 milioane de lei, sau cu peste 106%.

Și rezultatul din activitatea operațională s-a înrăutățit puternic. Asociațiile au raportat o pierdere operațională de 2,181 milioane de lei, comparativ cu 1,09 milioane de lei anterior.

Una dintre cauze este reducerea veniturilor din dobânzi. Acestea au coborât de la 10,65 milioane de lei la 7,94 milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 25%. În consecință, profitul brut s-a redus cu aproape 27%, de la 9,08 milioane la 6,63 milioane de lei.

Cheltuielile administrative s-au diminuat și ele, cu circa 14%, până la 9,28 milioane de lei, însă reducerea costurilor nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea veniturilor.

Datele bilanțiere la 30 iunie 2026 arată și o contractare a activității de creditare. Valoarea împrumuturilor acordate a scăzut de la 67,85 milioane de lei la începutul perioadei până la 62,08 milioane de lei la sfârșitul acesteia. Diferența este de aproximativ 5,77 milioane de lei, echivalentul unei reduceri de 8,5%.

În același timp, activele totale ale sistemului s-au redus cu peste 4,1 milioane de lei, de la 76,1 milioane la 71,99 milioane de lei, sau cu aproximativ 5,4%.

Capitalul propriu al asociațiilor a coborât de la 64,34 milioane la 62,16 milioane de lei, o diminuare de 3,4%. Datoriile totale au scăzut mai rapid, cu peste 16%, până la 9,84 milioane de lei.

Creditele și împrumuturile primite de asociații s-au redus de la 10,47 milioane la 8,41 milioane de lei.

În contrast cu reducerea portofoliului de împrumuturi și a activelor, disponibilitățile bănești au crescut. Numerarul din casierie și conturile curente a urcat cu aproximativ 12,4%, de la 10,36 milioane la 11,64 milioane de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un conflict pornit de miliardarul polonez Rafał Brzoska, fondatorul companiei de curierat InPost, împotriva Meta capătă acum dimensiune politică, după ce autoritățile de la Varșovia au cerut Comisiei Europene să sancționeze gigantul american cu 250 de milioane de euro pentru modul în care gestionează reclamele frauduloase și conținutul fals distribuit pe platformele sale.

Brzoska a criticat public Meta după ce imaginea sa ar fi fost folosită fără acord în materiale publicitare înșelătoare. Omul de afaceri a cerut companiei să ia măsuri mai ferme împotriva conținutului fraudulos și a reclamelor care folosesc identitatea unor persoane cunoscute pentru a promova scheme de investiții sau alte escrocherii.

Scandalul s-a amplificat după apariția pe Facebook a unui videoclip deepfake în care ar fi fost folosită o versiune generată cu inteligență artificială a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, pentru promovarea unui program de investiții fraudulos.

Guvernul polonez a reacționat dur și a cerut intervenția Comisiei Europene. Ministrul pentru afaceri digitale, Krzysztof Gawkowski, a anunțat că se așteaptă ca Bruxelles-ul să demareze rapid procedurile care ar putea duce la amendarea Meta.

„Acest Vest Sălbatic de pe platformă trebuie să se termine”, a declarat Gawkowski, cerând companiei să introducă imediat instrumente eficiente pentru eliminarea escrocheriilor, a publicității false și a promovării aplicațiilor ilegale.

Într-o postare publicată joi pe X, ministrul polonez a prezentat prima pagină a unei scrisori datate 26 august și adresate Hennei Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

În document, autoritățile poloneze susțin că amploarea reclamelor frauduloase indică probleme serioase în modul în care funcționează sistemul publicitar al uneia dintre cele mai mari platforme online de pe piața unică europeană.

Varșovia mai acuză că, în pofida sesizărilor repetate venite din partea autorităților și a echipelor poloneze de securitate cibernetică, Meta nu ar fi reușit să implementeze măsuri suficient de eficiente pentru combaterea reclamelor frauduloase.

Cazul lui Brzoska a devenit astfel parte a unei dispute mai largi privind responsabilitatea marilor platforme tehnologice pentru conținutul sponsorizat distribuit utilizatorilor și pentru folosirea deepfake-urilor în fraude financiare.