Furtună pe piața datoriilor! Japonia atinge un nivel nemaivăzut din 1996

01 Sept. 2026, 12:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 12:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața globală a obligațiunilor traversează un nou val de vânzări, iar randamentul titlurilor de stat japoneze pe 10 ani a atins marți pragul de 3% pentru prima dată din 1996, pe fondul temerilor privind inflația alimentată de petrol, înăsprirea politicii monetare și deteriorarea finanțelor publice, scrie REUTERS.

Creșterea randamentelor se observă simultan pe marile piețe, de la Tokyo și Sydney până la New York și Londra. Investitorii se așteaptă ca băncile centrale să fie nevoite să majoreze dobânzile, în condițiile în care criza din Orientul Mijlociu pune presiune suplimentară pe prețurile energiei și, implicit, pe inflație.

Piața obligațiunilor este afectată și de un val masiv de emisiuni. Marile companii din tehnologie și infrastructură digitală se împrumută agresiv pentru a finanța boomul inteligenței artificiale, într-un moment în care datoria publică a SUA a depășit 40 de trilioane de dolari, iar ministerele japoneze se pregătesc să solicite sume record pentru următorul buget.

În Japonia, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a urcat la 3%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996. Randamentul pe cinci ani a atins un record de 2,26%, iar cel pe doi ani a urcat la 1,795%, maximul ultimilor 31 de ani.

Și în SUA, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani a ajuns la 4,786%, cel mai ridicat nivel din ianuarie anul trecut.

Presiunile s-au extins și în Australia, unde randamentele pe 10 ani au înregistrat cea mai puternică creștere din ultimele cinci luni. Traderii pun o parte din această mișcare pe seama temerilor că investitorii japonezi ar putea reduce achizițiile de datorie australiană, dacă randamentele interne din Japonia devin mai atractive.

În Europa, randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani, reper pentru zona euro, a urcat la 3,34%, cel mai ridicat nivel din 2011.

Pentru Japonia, pragul de 3% are și o semnificație psihologică. Titlurile de stat japoneze au fost mult timp considerate un reper de stabilitate pentru piețele globale de venit fix, însă această percepție începe să se schimbe.

„Este o schimbare reală de regim. Obligațiunile japoneze au fost mult timp ancora piețelor globale de venit fix. Acum situația s-a inversat”, a declarat Prashant Newnaha, strateg senior la TD Securities.

Creșterea randamentelor complică și situația fiscală a Japoniei, care are cea mai mare datorie publică din lumea dezvoltată raportată la dimensiunea economiei, într-un moment în care premierul Sanae Takaichi pregătește noi investiții ample.

Masahiko Loo, strateg la State Street Investment Management, spune că investitorii cer acum o compensație tot mai mare pentru a deține obligațiuni pe termen lung, pe fondul competiției dintre emisiunile suverane și nevoile de finanțare ale companiilor.

„Investitorii în obligațiuni sunt mai puțin preocupați de creșterea economică și tot mai concentrați pe inflație și ofertă”, a explicat acesta.

Piețele pariază tot mai mult și pe o majorare de dobândă din partea Băncii Japoniei chiar în această lună, după o serie de declarații mai dure ale oficialilor. În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a intensificat presiunile asupra autorităților japoneze pentru o politică monetară mai restrictivă.

Și Rezerva Federală americană este percepută ca fiind mai aproape de noi majorări de dobândă, după tonul ferm adoptat de președintele Fed, Kevin Warsh, la reuniunea de la Jackson Hole.

În acest context, investitorii se tem că unele bănci centrale ar putea fi deja în urma inflației și că, dacă nu acționează suficient de repede, piețele vor face ajustarea prin creșterea brutală a randamentelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.