Granturile externe se topesc cu aproape 40%! Chicu: „Am ajuns mai jos decât în 2020”

07 Sept. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile bugetului de stat pentru 2026 urmează să fie majorate cu 600,5 milioane de lei, până la 80,27 miliarde de lei, însă în spatele acestei creșteri se află o reducere a granturilor externe. Potrivit proiectului de modificare a bugetului, granturile sunt diminuate cu 837 milioane de lei, iar o parte a golului este compensată prin încasări mai mari din taxe, dividende și profitul transferat de Banca Națională a Moldovei.

Cea mai mare tăiere vizează granturile pentru proiectele finanțate din surse externe, care sunt reduse cu 703,3 milioane de lei. Alte 133,7 milioane de lei sunt scoase din granturile destinate susținerii directe a bugetului, diminuare explicată prin excluderea unei debursări planificate din partea Băncii Mondiale pentru o operațiune de tip DPO.

În total, veniturile proiectelor finanțate din surse externe sunt revizuite în scădere cu 938,6 milioane de lei.

Pe acest fundal, deputatul Ion Chicu a criticat reducerea granturilor și a cerut explicații din partea Guvernului privind cine răspunde de pierderea acestor finanțări.

„DPO, grant, minus 130 de milioane. Cine în Guvern răspunde de asta?”, a declarat Chicu, referindu-se la diminuarea grantului aferent operațiunii de politici de dezvoltare.

Deputatul a atras atenția și asupra reducerii cu sute de milioane de lei a granturilor pentru proiecte investiționale și a insistat că o asemenea scădere nu poate rămâne fără răspundere.

„La proiectele astea, granturi aferente proiectelor, minus aproape 800 de milioane. Cineva trebuie să răspundă”, a spus Chicu.

El a mai afirmat că reducerea actuală vine în condițiile în care, potrivit lui, nivelul granturilor prevăzut pentru 2026 este deja mult mai mic decât în anii precedenți.

„Am ajuns la situația când noi, sub formă de grant, primim de la parteneri, ca pondere în venituri, mai puțin chiar ca în 2020”, a declarat deputatul.

Chicu a pus sub semnul întrebării eficiența dialogului Guvernului cu partenerii externi și a criticat faptul că Republica Moldova ar apela mai mult la împrumuturi decât la finanțări nerambursabile.

„Cine lucrează cu partenerii? Cine le explică că țara asta, Moldova, trebuie ajutată? Ori numai credite luăm?”, a întrebat el.

În paralel cu reducerea granturilor, proiectul de rectificare bugetară prevede majorarea încasărilor din impozite și taxe cu 775,7 milioane de lei, până la 73,59 miliarde de lei.

Categoria „alte venituri” crește cu 676,9 milioane de lei, în principal datorită veniturilor din proprietate. Sunt anticipate încasări suplimentare de 440,7 milioane de lei din dividendele societăților pe acțiuni și defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat.

Totodată, Banca Națională a Moldovei urmează să transfere la buget un sold al profitului disponibil cu 310,4 milioane de lei mai mare decât suma prevăzută inițial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.