Moldovenii își țin miliardele în bănci. Cine câștigă și cine primește dobânzi de nimic

21 Sept. 2026, 10:44
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Sept. 2026, 10:44 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Depozitele în lei continuă să ofere randamente net superioare celor în valută, iar persoanele fizice beneficiază de dobânzi mai mari decât companiile pentru banii plasați la termen, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, rata nominală medie pentru depozitele noi la termen ale persoanelor fizice în moneda națională a constituit 5,87%, volumul plasamentelor ajungând la aproximativ 2,11 miliarde de lei. În cazul depozitelor în valută, dobânda medie a fost de numai 1,30%, la un volum echivalent cu 854 milioane de lei.

Cele mai atractive dobânzi la depozitele în lei ale populației au fost oferite pentru scadențele de la unu la doi ani. Pentru această categorie, rata medie a ajuns la 6,44%, iar populația a plasat circa 279 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor a mers însă spre depozitele cu maturități între doi și cinci ani: aproximativ 1,25 miliarde de lei, la o dobândă medie de 5,94%.

Pentru depozitele de până la șase luni, persoanele fizice au plasat circa 288 milioane de lei, la o rată medie de 5,26%, iar pentru cele cu termen între șase și 12 luni aproximativ 295 milioane de lei, la o dobândă de 5,65%.

În cazul mediului de afaceri, rata medie la depozitele noi la termen în lei a fost de 4,53%, volumul acestora constituind 420 milioane de lei. Depozitele la termen în valută au însumat circa 92 milioane de lei, cu o dobândă medie de 1,97%.

Datele detaliate arată că persoanele juridice au plasat cea mai mare sumă în lei pe termene de doi până la cinci ani – circa 292 milioane de lei, la o rată medie de 4,81%. Cea mai ridicată dobândă pentru companii, de 5,33%, a fost înregistrată la depozitele cu maturitatea între șase și 12 luni, însă volumul acestora a fost de numai 23 milioane de lei.

Mult mai mari sunt sumele ținute în depozite la vedere. Companiile aveau depozite noi la vedere cu dobândă în lei în valoare de aproape 14,9 miliarde de lei, remunerate în medie cu 3,38%, și alte 3,15 miliarde de lei echivalent în valută, la o rată de 0,83%.

În cazul populației, depozitele la vedere în lei au însumat circa 5,54 miliarde de lei, însă dobânda medie a fost de doar 0,92%. În valută, volumul a fost de aproximativ 21 milioane de lei, la o rată medie de 0,79%.

21 Sept. 2026, 12:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Sept. 2026, 12:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Benzina A95 va ajunge pe 22 septembrie la 33,99 lei pentru un litru, cel mai mare preț înregistrat vreodată în Republica Moldova. Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția că actuala criză a carburanților diferă de cea din 2022, principalul risc fiind nu doar nivelul prețurilor, ci durata perioadei de scumpiri.

Precedentul record la benzină, de 33,90 lei/litru, fusese stabilit pe 15 iunie 2022, în plină criză energetică declanșată după începutul războiului din Ucraina. Noul maxim îl depășește deocamdată cu doar nouă bani, însă Ioniță spune că revenirea în această zonă are o semnificație simbolică importantă.

Situația este și mai complicată în cazul motorinei. Recordul din 2022, de 32,46 lei/litru, a fost depășit de mai mult timp, iar prețul actual se apropie de 36,5 lei. Diferența este de peste 4 lei pe litru, sau circa 12,5% peste maximul crizei precedente.

Economistul spune că evoluția ultimilor cinci ani arată că actuala criză are o structură diferită de cea din 2022. Atunci, șocul a fost foarte puternic, dar concentrat în prima jumătate a anului, iar după atingerea maximului din iunie prețurile au început să scadă.

În 2026, în schimb, tensiunile se mențin deja de mai multe trimestre. În trimestrul I, benzina a urcat până la 29,76 lei/litru, în trimestrul II până la 31,40 lei, iar în trimestrul III ajunge la 33,99 lei.

„Nu mai avem doar un șoc de preț, ci o piață aflată într-o stare prelungită de incertitudine”, constată Ioniță.

Unul dintre principalii factori este situația din Orientul Mijlociu. Problemele din Strâmtoarea Hormuz, peste care se suprapun dificultățile de transport din Marea Roșie și zona Bab el-Mandeb, afectează simultan disponibilitatea petrolului, transportul maritim și costurile de asigurare a mărfurilor.

Un alt factor important este reducerea stocurilor mondiale de petrol. Potrivit datelor citate de economist, stocurile mondiale observate au scăzut din februarie până în august cu aproximativ 507 milioane de barili, dintre care 95 de milioane numai în august.

Aceste rezerve au funcționat până acum drept amortizor în fața șocurilor de aprovizionare, însă diminuarea lor face ca orice nou incident geopolitic să se transmită mult mai rapid în prețurile internaționale.

Presiuni suplimentare vin și din Federația Rusă. Potrivit analizei, reducerea capacității de rafinare în urma atacurilor asupra unor rafinării a determinat limitarea exporturilor și chiar importarea unor produse petroliere pentru acoperirea necesarului intern.

Ioniță subliniază că problema actuală nu mai ține doar de cantitatea de petrol brut disponibilă pe piață, ci și de capacitatea de rafinare, oferta de motorină și benzină și posibilitățile logistice de transport.

Acest lucru explică și de ce motorina se scumpește mai puternic decât benzina. Piața distilatelor medii este mai tensionată, iar capacitățile de rafinare pierdute în Rusia și Orientul Mijlociu nu pot fi înlocuite rapid.

„În 2022 întrebarea principală era cât de sus pot ajunge prețurile. În 2026 întrebarea este cât timp poate dura această criză”, spune economistul.