Firmele din Moldova care au profituri peste hotare ar putea plăti impozite aici: ce pregătește Ministerul Finanțelor

Companiile din Republica Moldova care controlează societăți înregistrate în alte țări vor fi obligate să includă în baza lor impozabilă anumite profituri nedistribuite ale acestora. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege privind modificarea Codului fiscal, elaborat de Ministerul Finanțelor și inclus pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 22 septembrie.

Proiectul introduce reguli privind societățile străine controlate (SSC). O companie din străinătate va putea fi considerată controlată dacă firma din Moldova deține, direct sau împreună cu persoane afiliate, peste 50% din drepturile de vot, peste 50% din capital sau are dreptul la peste 50% din profituri. Sunt vizate și situațiile în care compania străină achită un impozit efectiv mai mic decât cel care ar fi fost aplicat în Moldova.

În aceste cazuri, în baza impozabilă a companiei din Moldova vor fi incluse anumite profituri nedistribuite ale firmei din străinătate, inclusiv venituri din dobânzi, royalty (redevențe), dividende, proprietate intelectuală, leasing financiar, activități bancare și de asigurare. Regulile urmăresc să descurajeze transferarea artificială a veniturilor către jurisdicții cu taxe mai mici.

Companiile din Moldova care vor intra sub regulile SSC vor avea și obligația de a raporta informații despre societățile străine controlate. Pentru întârzierea raportării sunt prevăzute amenzi de 10 000–30 000 de lei, pentru informații neautentice – 50 000–70 000 de lei, iar pentru neprezentarea informației – 70 000–100 000 de lei.

Totodată, proiectul schimbă regimul fiscal pentru dobânzi și royalty plătite între companii asociate din Republica Moldova și statele UE. În anumite condiții, aceste venituri ar urma să fie scutite de impozitul reținut la sursă în Moldova. Pentru aceasta, între companii trebuie să existe, în principal, o participație de cel puțin 25%, deținută timp de minimum 12 luni, iar beneficiarul trebuie să îndeplinească cerințele fiscale prevăzute de proiect.

Royalty înseamnă, potrivit proiectului, plăți pentru utilizarea unor drepturi precum brevete, mărci comerciale, drepturi de autor, programe informatice, formule, procedee sau informații din domeniul industrial, comercial ori științific. Sunt prevăzute și categorii de plăți care nu vor fi considerate royalty.

O altă prevedere vizează dividendele. Acestea ar putea fi scutite de impozit în cazul distribuirilor între societăți-mamă și filiale din state diferite ale UE, dacă sunt respectate condițiile stabilite, inclusiv deținerea a cel puțin 10% din capital timp de minimum 12 luni. Scopul este evitarea dublei impozitări.

Proiectul introduce și un mecanism prin care contribuabilii vor putea contesta situațiile în care aplicarea acordurilor de evitare a dublei impuneri de către Serviciul Fiscal de Stat ar putea duce la impozitarea de două ori a acelorași venituri.

Regulile nu ar urma să intre toate în vigoare imediat. Prevederile privind dobânzile, royalty și dividendele sunt legate de aderarea Republicii Moldova la UE. Normele privind societățile străine controlate sunt prevăzute pentru 1 ianuarie 2028, iar mecanismul de soluționare a litigiilor fiscale – pentru 1 ianuarie 2027.

Nota informativă arată că veniturile bugetare provenite din impozitarea dobânzilor, royalty și dividendelor plătite nerezidenților au crescut de la 257,8 milioane de lei în 2021 la 328 milioane de lei în 2024. Ministerul Finanțelor precizează însă că impactul exact al noilor reguli asupra bugetului nu poate fi estimat în prezent.

#companii cu active străine #royalty și dividende #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu un deficit de combustibil pentru avioane în trimestrul al patrulea, în condițiile în care regiunea apelează tot mai mult la furnizori aflați la distanță, inclusiv Coreea de Sud. Datele analizate de Reuters arată că livrările de combustibil pentru aviație din această țară către Europa au ajuns în septembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani.

Potrivit estimărilor companiei de consultanță Energy Aspects, deficitul de combustibil pentru avioane în Europa ar putea ajunge în trimestrul al patrulea la aproximativ 510 000 de barili pe zi. În același timp, Statele Unite ar urma să dispună de un excedent de circa 18 000 de barili pe zi, iar regiunea Asia-Pacific de aproximativ 419 000 de barili pe zi.

Europa a început să importe cantități mai mari de combustibil pentru aviație din Nigeria, Statele Unite și Canada după izbucnirea războiului din Iran, care a afectat aprovizionarea din Orientul Mijlociu și a redus cu aproximativ jumătate importurile europene de combustibil pentru avioane din această regiune.

Coreea de Sud a devenit în septembrie una dintre principalele surse asiatice pentru piața europeană. Importurile europene din această țară au ajuns până acum la aproximativ 129 000 de barili pe zi, potrivit companiei de analiză Kpler. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din octombrie 2022. Datele LSEG indică volume similare.

Creșterea livrărilor are loc pe fondul reducerii stocurilor europene. Rezervele de combustibil pentru aviație din hubul de rafinare și depozitare Amsterdam-Rotterdam-Anvers au coborât, în săptămâna încheiată la 10 septembrie, la cel mai redus nivel din ultimii șapte ani.

Asia este considerată o sursă flexibilă pentru piața europeană de combustibil pentru avioane, iar traderii își redirecționează de regulă livrările atunci când diferența de preț dintre cele două regiuni face exporturile profitabile. În medie, anul trecut, exporturile lunare din Asia către Europa au fost de aproximativ 1,5 milioane de barili, potrivit datelor Kpler.

În Coreea de Sud, producția de combustibil pentru avioane a atins în iulie aproape 13,89 milioane de barili, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Exporturile au ajuns, de asemenea, la un maxim al ultimilor trei ani și jumătate, pe fondul creșterii procesării de țiței în rafinăriile sud-coreene.

#combustibil pentru avioane #criză de kerosen #kerosen #Europa