BNM primește o nouă armă pentru crize. Va putea împrumuta Fondul de garantare a depozitelor

Banca Națională a Moldovei ar putea primi dreptul de a acorda împrumuturi de urgență Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, dacă va exista riscul afectării stabilității financiare. Prevederea se regăsește în proiectul de lege privind consolidarea independenței BNM, votat de Parlament în prima lectură.

Potrivit documentului, BNM va putea acorda astfel de împrumuturi „în situații de urgență”, în baza propriei evaluări, însă doar în mod excepțional și pentru o perioadă de cel mult 90 de zile.

Finanțarea va trebui să fie garantată integral cu valori mobiliare de stat emise de Ministerul Finanțelor și/sau cu alte active ale Fondului, acceptate de BNM drept garanții eligibile.

Proiectul mai prevede consolidarea independenței Băncii Naționale față de autoritățile politice. Astfel, BNM și membrii organelor sale de conducere nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului ori altor autorități publice, iar acestea, la rândul lor, nu vor putea încerca să influențeze deciziile băncii centrale.

Totodată, Curtea de Conturi va putea audita legalitatea și regularitatea cheltuielilor și investițiilor de capital ale BNM, însă controlul extern nu va putea interveni în deciziile ce țin de politica monetară și valutară, administrarea rezervelor internaționale sau supravegherea financiară.

Documentul întărește și interdicția finanțării sectorului public de către banca centrală, în conformitate cu regulile Uniunii Europene. În același timp, proiectul pregătește cadrul legal pentru integrarea BNM în Sistemul European al Băncilor Centrale, unele prevederi urmând să intre în vigoare odată cu aderarea Republicii Moldova la UE.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.