Factura energetică înghite 10% din PIB-ul Moldovei. Tofan: Renunțarea la gazul rusesc are un cost

Importurile de energie ale Republicii Moldova au ajuns să reprezinte aproximativ 10% din Produsul Intern Brut al țării, în condițiile în care economia rămâne puternic dependentă de resursele energetice cumpărate din exterior, a declarat premierul Vasile Tofan într-un interviu acordat Bloomberg, în timpul vizitei sale la New York.

„În termeni economici, importurile noastre de energie reprezintă aproximativ 10% din PIB”, a declarat Tofan în cadrul emisiunii Bloomberg Surveillance.

Premierul a explicat că Republica Moldova și-a diversificat sursele de aprovizionare în ultimii ani și a redus dependența de gazele rusești. Or, această schimbare a îmbunătățit securitatea energetică a țării, însă vine și cu un cost financiar.

„Ne-am diversificat și am renunțat la gazul rusesc. Dar acest lucru are un cost pentru noi”, a declarat Tofan, precizând că actuala creștere a prețurilor internaționale la gaze pune o presiune suplimentară asupra Republicii Moldova.

Șeful Guvernului a evidențiat, în același timp, dezvoltarea rapidă a producției de energie regenerabilă. Potrivit acestuia, ponderea regenerabilelor în Republica Moldova a crescut de la un nivel apropiat de zero la aproape 30% în numai cinci ani.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o nouă perioadă de volatilitate pe piețele energetice. Guvernul susține că peste 90% din necesarul de gaze pentru sezonul rece este deja contractat, însă o parte importantă a volumelor este indexată la cotațiile europene TTF. Astfel, existența contractelor nu înseamnă și un preț final fixat, costul efectiv urmând să depindă de cotațiile din momentul livrării.

În prima jumătate a lunii septembrie, cotația gazelor pe piața europeană TTF a ajuns la aproximativ 84 de euro/MWh, echivalentul a peste 1.000 de dolari pentru o mie de metri cubi. Nivelul este cu circa 50% mai mare decât reperul utilizat la calcularea actualului tarif la gaze din Republica Moldova.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a transformat donarea de sânge într-un instrument inedit de finanțare a datoriei publice. Donatorii pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale, iar programul a atras deja miliarde de lei de la investitorii individuali, relatează Bloomberg.

Publicația prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an. După donare, acesta folosește certificatul primit pentru a putea cumpăra titlurile de stat destinate donatorilor.

Dobânda oferită poate depăși 7% și este cu aproximativ un punct procentual mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail.

Programul urmărește două obiective: să stimuleze donarea de sânge și, în același timp, să atragă bani de la populație pentru finanțarea statului. Potrivit Bloomberg, aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrași de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori.

Titlurile de stat destinate populației au devenit o sursă importantă de finanțare pentru București. Bloomberg estimează că programele pentru investitorii individuali, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului.

Un avantaj pentru guvern este comportamentul investitorilor de retail, care tind să păstreze titlurile până la maturitate. În schimb, unele fonduri și instituții financiare străine își pot retrage mai rapid capitalul în perioade de volatilitate.

Fenomenul nu este specific doar României. Italia, Japonia și Brazilia dezvoltă, de asemenea, programe prin care populația este încurajată să investească direct în obligațiuni guvernamentale.

La nivelul statelor monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau aproximativ 11% din datoria guvernamentală în 2024, de peste două ori mai mult decât în 2021.

Programul românesc destinat donatorilor de sânge a fost lansat în 2023. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că dobânda suplimentară este justificată de beneficiul social.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Strategia nu este însă lipsită de critici. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot face investitorii de retail o sursă mai scumpă de finanțare pentru stat. Totodată, transferul economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra sistemului bancar.

Pentru investitori, însă, diferența de dobândă rămâne atractivă. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează sânge de patru ori pe an, iar titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că un punct procentual suplimentar la dobândă este greu de ignorat pentru un investitor.

Republica Moldova are un deficit bugetar 23 de miliarde de lei planificat pentru anul 2026, cu 2 miliarde mai mult față de deficitul estimat anterior.