România își finanțează deficitul cu donatori de sânge. Lecție pentru Moldova, cu gaură de 23 de miliarde

România a transformat donarea de sânge într-un instrument inedit de finanțare a datoriei publice. Donatorii pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale, iar programul a atras deja miliarde de lei de la investitorii individuali, relatează Bloomberg.

Publicația prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an. După donare, acesta folosește certificatul primit pentru a putea cumpăra titlurile de stat destinate donatorilor.

Dobânda oferită poate depăși 7% și este cu aproximativ un punct procentual mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail.

Programul urmărește două obiective: să stimuleze donarea de sânge și, în același timp, să atragă bani de la populație pentru finanțarea statului. Potrivit Bloomberg, aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrași de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori.

Titlurile de stat destinate populației au devenit o sursă importantă de finanțare pentru București. Bloomberg estimează că programele pentru investitorii individuali, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului.

Un avantaj pentru guvern este comportamentul investitorilor de retail, care tind să păstreze titlurile până la maturitate. În schimb, unele fonduri și instituții financiare străine își pot retrage mai rapid capitalul în perioade de volatilitate.

Fenomenul nu este specific doar României. Italia, Japonia și Brazilia dezvoltă, de asemenea, programe prin care populația este încurajată să investească direct în obligațiuni guvernamentale.

La nivelul statelor monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau aproximativ 11% din datoria guvernamentală în 2024, de peste două ori mai mult decât în 2021.

Programul românesc destinat donatorilor de sânge a fost lansat în 2023. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că dobânda suplimentară este justificată de beneficiul social.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Strategia nu este însă lipsită de critici. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot face investitorii de retail o sursă mai scumpă de finanțare pentru stat. Totodată, transferul economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra sistemului bancar.

Pentru investitori, însă, diferența de dobândă rămâne atractivă. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează sânge de patru ori pe an, iar titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că un punct procentual suplimentar la dobândă este greu de ignorat pentru un investitor.

Republica Moldova are un deficit bugetar 23 de miliarde de lei planificat pentru anul 2026, cu 2 miliarde mai mult față de deficitul estimat anterior.

#deficit #finanțare #bani #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Traficul camioanelor prin punctul de trecere a frontierei Giurgiulești-Galați urmează să fie fluidizat, după ce autoritățile din Republica Moldova și România au pus în funcțiune două benzi suplimentare de control pe sensul de ieșire din țară. Măsura este menită să reducă timpul de așteptare la frontieră, în special pentru transportatorii de cereale destinate exportului.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, noile benzi sunt destinate exclusiv camioanelor care circulă în regim de tranzit comun, procedură ce permite efectuarea formalităților vamale prin intermediul sistemului electronic NCTS (New Computerised Transit System).

Prin utilizarea acestui sistem, declarațiile de tranzit sunt procesate electronic, ceea ce simplifică procedurile și permite efectuarea mai rapidă a controalelor vamale.

Separarea camioanelor aflate în tranzit comun de celelalte categorii de transportatori va permite procesarea unui număr mai mare de vehicule pe cele patru benzi existente. Astfel, capacitatea totală de control a punctului vamal pe sensul de ieșire din Republica Moldova ajunge la șase benzi.

Ministerul Agriculturii precizează că măsura este deosebit de importantă pentru exportatorii de cereale, care utilizează punctul Giurgiulești-Galați pentru transportarea producției agricole peste hotare.

De capacitatea suplimentară vor beneficia și camioanele fără încărcătură, precum și transporturile efectuate de operatorii economici autorizați (AEO), care dispun de un statut vamal special ce permite aplicarea unor facilități în cadrul procedurilor de control.

Operaționalizarea celor două benzi face parte din acțiunile convenite între autoritățile vamale și de frontieră din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea circulației transportului de mărfuri.

#benzi #camion #Giurgiulești