Șoferii plătesc, statul încasează! Peste un miliard de lei în plus din scumpirea carburanților

28 Sept. 2026, 11:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 11:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Maratonul scumpirii carburanților, început în luna martie, are și un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Economistul Veaceslav Ioniță estimează că, în perioada martie–septembrie, creșterea prețurilor la benzină și motorină generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului.
Potrivit calculelor economistului, suma estimată pentru întreaga perioadă ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din motorină, care generează aproape 86% din total, pe fondul unui consum mult mai mare și al unei creșteri mai accentuate a componentei fiscale pe litru.

Ioniță arată că mecanismul este simplu: acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Astfel, chiar dacă cota TVA nu se modifică, suma achitată de consumator crește odată cu scumpirea carburantului.

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei. În cazul motorinei, prețul a urcat de la circa 19 lei la aproape 37 de lei pe litru, ceea ce înseamnă o scumpire aproape dublă.

Economistul estimează că, la începutul anului, accizele și TVA însumau aproximativ 11 lei pentru fiecare litru de benzină. La un rezervor de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, taxele incluse într-un litru ajung la aproximativ 12,70 lei, iar pentru același plin de 50 de litri consumatorul achită circa 635 de lei sub formă de taxe. Diferența este de aproximativ 85–87 de lei.

La motorină, presiunea fiscală suplimentară este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie accizele și TVA reprezentau aproximativ 6,60 lei pe litru, în septembrie suma ajunge la circa 9,20 lei. Diferența de 2,56 lei pe litru înseamnă aproape 128 de lei în plus la un rezervor de 50 de litri.

Pentru calculul impactului la nivel național, Ioniță pornește de la un consum mediu lunar estimat la aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Potrivit acestuia, chiar și un singur leu suplimentar de impozit pe litru se transformă în zeci de milioane de lei în fiecare lună.

În septembrie, potrivit estimării economistului, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 218 milioane de lei într-o singură lună, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Ioniță atrage atenția că presiunea este resimțită în special de consumatorii de motorină, printre care agricultorii și transportatorii. În agricultură, impactul este deosebit de puternic, deoarece motorina este indispensabilă lucrărilor din câmp și trebuie procurată indiferent de nivelul prețului.

Economistul precizează însă că estimarea nu reprezintă o constatare a depășirii planului de încasări bugetare. Încasările nete depind inclusiv de deducerile de TVA, de consumul efectiv, iar pentru septembrie este folosită o estimare pentru întreaga lună.

12 Nov. 2026, 13:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 13:08 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei ar putea duce la creșterea costurilor pentru o parte dintre creditele contractate de populație, însă impactul nu va fi uniform. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că efectele deciziei depind de tipul împrumutului și de indicatorii în funcție de care sunt calculate dobânzile, în contextul discuțiilor despre inflația alimentată de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice, precum și despre efectele măsurilor monetare asupra populației și economiei.

Întrebată dacă majorarea dobânzilor nu reprezintă o povară suplimentară pentru cetățeni, care deja plătesc facturi mai mari la energie, Victoria Belous a explicat că nu toate împrumuturile reacționează în aceeași măsură la deciziile BNM.

„Într-adevăr, sunt produse care sunt raportate la rata medie de creditare, dar avem și o mare parte dintre creditele luate de cetățeni care sunt raportate la alți indicatori. Respectiv, acestea nu vor avea o creștere în aceeași măsură, ci una mai temperată”, a declarat ministrul.

Potrivit oficialului, fiecare produs bancar trebuie analizat separat, întrucât mecanismele de calculare a dobânzilor diferă de la un contract la altul.

„Fiecare produs de creditare trebuie examinat individual. Nu putem spune cu certitudine că împrumuturile tuturor persoanelor vor crește în măsură egală. Sunt diferite produse de creditare, raportate la diferiți indicatori”, a explicat Belous.

Ministrul a fost întrebată și despre eficiența politicii monetare a BNM în condițiile în care o parte importantă a presiunilor inflaționiste provine din importurile de gaze și energie electrică.

Victoria Belous a apărat măsurile adoptate de banca centrală, invocând experiența crizelor energetice precedente.

„Nu mi se par stranii, în contextul în care crize energetice am avut și în anii precedenți, iar măsurile luate de BNM au demonstrat că au putut să reducă inflația într-un prag acceptabil”, a afirmat ministrul.

Menționăm că la 5 noiembrie 2026, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 9% la 11% anual, invocând intensificarea presiunilor inflaționiste și riscurile pentru stabilitatea prețurilor. Totodată, dobânda la creditele overnight a fost stabilită la 13%, iar cea la depozitele overnight la 9%.