Șeful Energocom ar putea rămâne fără tichete pentru mâncare. Belous: sunt exagerate la salarii de peste 100000 de lei

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, consideră exagerată acordarea tichetelor de masă angajaților din sectorul public sau companiilor de stat care încasează salarii de peste 100 000 de lei lunar.

Întrebată, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, despre situațiile în care persoane cu remunerații de aproximativ 140.000 de lei pe lună primesc suplimentar și tichete de masă, ministra Finanțelor a spus că astfel de plăți nu sunt necesare.

„Eu tot cred că sunt exagerate. Cred că o remunerație de 100.000 de lei îți permite să-ți acoperi cheltuielile”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a reiterat ulterior că, în opinia sa, asemenea beneficii nu se justifică în cazul persoanelor cu venituri foarte mari.

„După mine, aceste plăți nu sunt necesare”, a spus Belous, care a precizat că este „rezonabilă” obiecția privind acordarea tichetelor de masă persoanelor cu salarii de peste 100.000 de lei.

Subiectul este relevant inclusiv în contextul remunerațiilor acordate conducerii unor companii de stat. De exemplu, directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 un salariu de aproximativ 1,2 milioane de lei, echivalentul unei medii de circa 99,6 mii de lei pe lună.

Pe lângă salariu, Buzatu a beneficiat de 36 de mii de lei sub formă de diurne și de 14,2 mii de lei în tichete de masă. În total, veniturile aferente funcției de la Energocom au depășit 1,24 milioane de lei într-un singur an.

Eugeniu Buzatu conduce Energocom din decembrie 2024. Compania a solicitat în acest an Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifului reglementat la gazele naturale pentru consumatorii casnici, de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.