Aproape un miliard de lei din asigurările moldovenilor a plecat peste hotare! Cine încasează banii

14 Oct. 2026, 12:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2026, 12:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aproximativ un sfert din primele de asigurare încasate în Republica Moldova ajung la companii de reasigurare din străinătate, iar două treimi din aceste sume sunt direcționate către Uniunea Europeană. În urmă cu doar trei ani, situația era diferită. Rusia controla cea mai mare cotă a reasigurărilor cedate de companiile moldovenești, arată o analiză a economistului Vladimir Dolghi, bazată pe datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

În 2025, companiile de asigurări din Republica Moldova au cedat reasigurătorilor prime în valoare de 864,1 milioane de lei, de peste 2,5 ori mai mult decât în 2019, când suma era de 342,1 milioane de lei. Ponderea primelor cedate în reasigurare a crescut de la 21,1% în 2019 la 25,8% în 2025, iar în cele patru trimestre încheiate la 30 iunie 2026 a ajuns la 26,4%.

Din totalul primelor cedate în 2025, aproximativ 579 de milioane de lei, echivalentul a 67%, au fost direcționate către reasigurători cu sediul în Uniunea Europeană. Restul au ajuns, în cea mai mare parte, la companii din alte jurisdicții și la grupuri specializate de reasigurare.

Schimbarea este mare în comparație cu anul 2022, când aproximativ 41% din primele cedate în reasigurare reveneau companiilor sau brokerilor cu sediul în Federația Rusă. La acea vreme, pe lista destinațiilor figurau și Germania, Austria, România și Polonia, însă fără precizarea ponderilor individuale.

Potrivit economistului, datele publicate de BNM pentru anii 2023, 2024 și 2025 nu mai includ Rusia printre țările în care au sediul reasigurătorii. Tranziția nu s-a produs însă direct către piața europeană. În 2023, cele mai mari două ponderi reveneau reasigurătorilor din afara Uniunii Europene, pentru ca ulterior companiile europene să ajungă să domine piața.

Reasigurarea reprezintă mecanismul prin care o companie de asigurări transferă o parte din riscurile asumate către un alt asigurător, în schimbul unei părți din primele încasate. Astfel, în cazul unor accidente sau evenimente care generează despăgubiri foarte mari, povara financiară este împărțită, iar asigurătorul local este protejat împotriva unor pierderi care i-ar putea afecta stabilitatea.

Datele analizate de Vladimir Dolghi arată că mecanismul funcționează în special în cazul daunelor excepționale. În anii 2019, 2024 și 2025, reasigurătorii au acoperit între 93% și 99,6% din despăgubirile aferente unor asemenea evenimente. În schimb, la asigurările obligatorii de răspundere civilă auto internă (RCA), unde predomină daunele obișnuite, contribuția reasigurătorilor a fost de aproximativ 13% în 2025.

Transferul unor asemenea sume peste hotare este însoțit de reguli privind soliditatea financiară a companiilor care preiau riscurile. Din 2023, legislația Republicii Moldova impune ca reasigurătorii finali să dețină un rating de credit de cel puțin BBB+ sau, în lipsa unui rating, să fie supravegheați în baza regimului european Solvabilitate II, într-un stat al UE sau al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și să aibă o rată de solvabilitate de minimum 120%.

Aceste cerințe urmăresc să reducă riscul ca reasigurătorii să nu-și poată onora obligațiile în cazul producerii unor evenimente majore. Potrivit regulilor europene de calcul al capitalului, unui reasigurător cu o rată de solvabilitate de 122% îi este atribuită o probabilitate de nerambursare de 0,24%, similară celei corespunzătoare categoriei de rating BBB.

Vladimir Dolghi atrage însă atenția asupra unei probleme de transparență. Deși societățile de asigurare raportează BNM de două ori pe an ratingul fiecărui reasigurător, autoritatea nu publică o defalcare agregată a expunerilor în funcție de bonitatea acestora.

14 Oct. 2026, 13:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2026, 13:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile gazelor naturale în Europa au atins cele mai ridicate niveluri din decembrie 2022, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind aprovizionarea cu energie în pragul iernii. Cotațiile de referință de la hubul olandez TTF au urcat la aproape 86 de euro/MWh, după șase ședințe consecutive de creștere, acumulând un avans de aproape 18% de la începutul lunii octombrie.

Miercuri dimineață, contractele futures cu livrare în luna următoare se tranzacționau la 85,97 euro/MWh, în creștere cu 1,9%. Scumpirea vine într-un moment delicat pentru piața energetică europeană, afectată simultan de tensiunile geopolitice, nivelul redus al rezervelor de gaze și apropierea sezonului rece.

Ultima escaladare a ostilităților din Orientul Mijlociu, inclusiv atacurile rebelilor houthi susținuți de Iran asupra Arabiei Saudite, a amplificat incertitudinile privind livrările de petrol și gaze din regiunea Golfului Persic. Perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) riscă să intensifice concurența dintre Europa și Asia pentru volumele disponibile pe piața internațională.

Situația este complicată de nivelul neobișnuit de scăzut al rezervelor europene. La 11 octombrie, depozitele subterane de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 74%, comparativ cu media de 89% înregistrată în aceeași perioadă a ultimilor cinci ani. Diferența de 15 puncte procentuale reduce marja de siguranță a continentului în eventualitatea unei ierni geroase sau a unor noi întreruperi de aprovizionare.

Primele temperaturi mai scăzute, prognozate pentru săptămâna viitoare, ar putea reprezenta un test important pentru piață. În sezonul de încălzire, consumul de gaze în Europa se poate dubla față de perioadele cu temperaturi ridicate, ceea ce exercită o presiune suplimentară asupra prețurilor și a stocurilor.

La dificultățile geopolitice se adaugă și problemele tehnice din Norvegia, unul dintre principalii furnizori de gaze ai Europei. Capacitatea de procesare a uzinei Kårstø va rămâne redusă până miercuri, iar lucrări de mentenanță sunt programate și la zăcământul Troll.

În același timp, livrările de GNL către nord-vestul Europei au coborât la 175,57 milioane de metri cubi pe zi, cu 6,2% sub media ultimelor 30 de zile. Fluxurile de gaze din Norvegia către Marea Britanie și terminalele din nord-vestul continentului au constituit aproximativ 338,8 milioane de metri cubi pe zi.

Scumpirea gazelor amplifică și riscurile inflaționiste într-o economie europeană deja vulnerabilă. Costurile ridicate ale energiei pot afecta industria, transporturile și cheltuielile gospodăriilor, în timp ce perspectivele de reducere a prețurilor rămân incerte.

Există totuși și factori care ar putea tempera presiunile. Meteorologii anticipează un episod puternic El Niño, care ar putea contribui la o iarnă mai caldă decât în mod obișnuit în anumite regiuni ale Asiei. O eventuală reducere a cererii asiatice de energie ar elibera volume suplimentare de GNL pentru piața europeană.

Analiștii RBC Capital Markets avertizează însă că evoluția vremii rămâne dificil de anticipat, iar prețurile gazelor în Europa ar putea rămâne ridicate pe tot parcursul iernii 2026–2027. O eventuală relaxare este posibilă ulterior, odată cu intrarea în exploatare a unor noi capacități globale de producere a gazelor naturale lichefiate.

Pentru Republica Moldova, care depinde de achizițiile de gaze de pe piețele externe, noul val de scumpiri reprezintă un risc suplimentar pentru costurile de aprovizionare.