Moldova arde energie de 600 de euro ca să producă doar 1000 de euro din PIB! Cifrele alarmante ale ministrului Energiei

15 Oct. 2026, 12:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 12:56 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova consumă echivalentul energetic a aproximativ 300 de litri de motorină pentru a genera 1000 de euro din Produsul Intern Brut (PIB). La un preț de circa 35 de lei pentru un litru de motorină, energia consumată ar costa aproximativ 600 de euro, potrivit calculelor prezentate de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care avertizează asupra eficienței energetice reduse a economiei naționale.

„Ca să producem 1.000 de euro din produsul nostru intern brut, consumăm aproximativ 300 de litri de motorină. Matematica simplă spune că, la prețul actual al motorinei de 35 de lei, cam 11.000 de lei, 600 de euro ne costă. Atâta energie consumăm ca să producem 1.000 de euro din PIB”, a explicat ministrul.

Junghietu a precizat că acest indicator, cunoscut drept intensitate energetică, reflectă cantitatea de energie necesară pentru producerea unei unități de valoare economică. În calculele oficiale, consumul este exprimat în tone echivalent petrol, însă ministrul a utilizat echivalentul în litri de motorină pentru a explica mai simplu dimensiunea problemei.

Potrivit oficialului, între 23% și 25% din consumul energetic al Republicii Moldova, inclusiv combustibili și energie electrică, revine sectorului transporturilor, ceea ce face din eficientizarea acestuia una dintre prioritățile politicii energetice.

Strategia energetică prevede patru obiective majore: reducerea dependenței de importurile de energie electrică de la 77% la 40%, creșterea ponderii energiei regenerabile în producția locală de electricitate până la 85%, majorarea ponderii electricității în consumul final de energie de la 12% la 65% și reducerea de cinci ori a intensității energetice a economiei.

„Obiectivul de eficiență energetică în sectorul rezidențial, în sectorul economic, în sectorul transportului trebuie să fie o prioritate pentru această țară. Este foarte important cât de eficient utilizăm noi energia”, a subliniat Dorin Junghietu.

Ministrul a atras atenția și asupra presiunilor tot mai mari de pe piețele energetice, afirmând că Republica Moldova se apropie în acest an de nivelurile de preț și de șocurile energetice înregistrate în 2022, după declanșarea războiului din Ucraina.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.