Cerul Moldovei, tot mai aglomerat! Aeroportul Chișinău se îndreaptă spre 7 milioane de pasageri

Aeroportul Chișinău continuă să înregistreze o creștere a traficului aerian. În luna octombrie 2026, aerogara a deservit 672.384 de pasageri, cu 85.399 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă un avans de 14,5%. Rezultatul a depășit cu 14,2% estimările administrației aeroportuare, echivalentul a peste 83.000 de pasageri suplimentari.

Mai mult, aeroportul a depășit deja pragul de 6.080.431 de pasageri, cât a înregistrat pe întreg anul 2025, iar administrația și-a stabilit drept obiectiv atingerea a 7 milioane de călători până la sfârșitul acestui an. Recordul anual precedent a fost depășit la începutul lunii noiembrie, cu aproape două luni înainte de încheierea anului.

Potrivit datelor publicate de Aeroportul Chișinău, creșterea traficului în octombrie a fost înregistrată pe ambele sensuri de călătorie. Numărul pasagerilor la plecare a crescut cu 14,3%, respectiv cu 42.430 de persoane, în timp ce traficul la sosire s-a majorat cu 14,8%, echivalentul a 42.969 de pasageri.

Antalya s-a menținut cea mai populară destinație și a concentrat 11,7% din traficul total al lunii octombrie, echivalentul a aproximativ 78.700 de pasageri. Pe locul al doilea s-a situat Istanbul, cu 9,2% sau circa 61.900 de pasageri, urmat de Sharm el-Sheikh, cu 8% sau aproximativ 53.800 de pasageri.

În clasamentul destinațiilor cu cele mai mari fluxuri de călători mai figurează Londra, cu 4,9%, București și Milano, fiecare cu 3,4%, Paris, cu 3,1%, precum și Tel Aviv și Varșovia, cu câte 2,8%.

Cele mai mari creșteri în cifre absolute față de octombrie 2025 au fost consemnate pe ruta Sharm el-Sheikh, cu 11.468 de pasageri suplimentari. Urmează Berlin, cu 6.387, Stuttgart, cu 6.197, Veneția, cu 5.985, și Torino, cu 5.078 de pasageri în plus.

O evoluție a fost înregistrată și pe rutele spre Erevan, Paris, Praga, Dortmund, El Dabaa, Bologna, Hurghada și Istanbul, semn că cererea pentru călătoriile aeriene se menține ridicată inclusiv în sezonul de toamnă.

În același timp, trei destinații noi Bratislava, Sofia și Batumi au generat împreună 12.869 de pasageri, reprezentând aproximativ 1,9% din traficul total. Dintre acestea, Bratislava a atras cei mai mulți călători, 6.685, urmată de Sofia, cu 3.524, și Batumi, cu 2.660.

Creșterea traficului de pasageri a fost însoțită de o majorare mult mai modestă a numărului de operațiuni aeriene. În octombrie au fost înregistrate 4.302 decolări și aterizări, cu numai 0,9% mai multe decât în aceeași lună din 2025. Diferența dintre ritmul de creștere a pasagerilor și cel al zborurilor indică o utilizare mai intensă a capacității aeronavelor, inclusiv printr-un grad mai ridicat de ocupare sau folosirea unor avioane cu mai multe locuri.

În privința transportului de mărfuri și poștă, volumul total procesat de aeroport a constituit 338,2 tone. Mărfurile au reprezentat 275,5 tone, cu 9,1% mai mult față de octombrie 2025, în timp ce transportul poștal a scăzut cu 3,7%, până la 62,7 tone.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trei proiecte majore de infrastructură rutieră din regiunea Iași, inclusiv podul peste Prut care va conecta România de Republica Moldova, se confruntă cu probleme financiare, întârzieri și litigii. Constructorul podului de la Ungheni a cerut protecție față de creditori, lucrările au ajuns la doar 56%, iar termenul de finalizare a fost amânat până în decembrie 2027. În paralel, un contract de aproape 4 miliarde de lei pentru autostrada A8 a fost suspendat de instanță.

Potrivit publicației românești Ora de Iași, compania Ness Proiect Europe din Ploiești, responsabilă de construcția podului peste Prut de la Ungheni, a depus pe 26 octombrie 2026, la Tribunalul Prahova, o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Această procedură permite unei companii aflate în dificultate financiară să negocieze un plan de restructurare cu creditorii, pentru a evita intrarea în insolvență.

Situația financiară a constructorului ridică semne de întrebare asupra capacității de finalizare a proiectului. Potrivit bilanțului pentru anul 2025, Ness Proiect Europe avea datorii totale de 605 milioane de lei românești, față de 444 de milioane în anul precedent. În același timp, cifra de afaceri a companiei a constituit 562,3 milioane de lei, iar numărul mediu de angajați a fost de 666.

Datoriile totale ale constructorului sunt de aproape patru ori mai mari decât valoarea contractului pentru podul de la Ungheni, semnat în octombrie 2024 pentru suma de 151,7 milioane de lei românești. Totuși, acestea reprezintă obligațiile financiare ale întregii companii, nu exclusiv restanțe aferente proiectului de la Ungheni.

Conform datelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR), la expirarea termenului contractual inițial, pe 26 octombrie 2026, lucrările la pod erau executate în proporție de numai 56%. Noul termen de finalizare a fost stabilit pentru decembrie 2027, ceea ce înseamnă o amânare de aproximativ 14 luni.

Mai mult, drumurile de acces către viitorul pod nu au fost începute nici pe malul românesc, nici pe cel moldovenesc, potrivit informațiilor publicate de presa din Iași.

Podul de la Ungheni reprezintă un element important al viitoarei autostrăzi A8, care urmează să asigure o legătură rutieră de mare capacitate între România și Republica Moldova. Întârzierile la construcția acestuia ar putea afecta calendarul conectării infrastructurii rutiere de pe cele două maluri ale Prutului.

Problemele nu se opresc însă la pod. La 28 octombrie, Curtea de Apel București a dispus suspendarea executării contractului pentru tronsonul Lețcani–Iași al autostrăzii A8, în valoare de 3,93 miliarde de lei românești. Contractul fusese semnat în luna mai 2026 cu compania FCC Construcción, însă procedura de atribuire a fost contestată de un alt participant la licitație, compania Concelex.

Tronsonul vizat include 18 poduri și șase tuneluri, precum și legături către Aeroportul Iași și viitorul Spital Regional de Urgență. Contractul prevedea zece luni pentru proiectare și trei ani pentru execuția lucrărilor. Următorul termen judiciar este programat pentru 18 noiembrie.

În același timp, și proiectul Centurii Est a municipiului Iași, cu o lungime de 37,2 kilometri, înregistrează întârzieri semnificative. Studiul de fezabilitate, contractat încă din mai 2022, nu a fost finalizat, iar termenul contractual a fost prelungit până la 31 martie 2027. Documentația depusă de proiectant în luna august conținea neconformități și elemente lipsă.

Asociația Moldova Vrea Infrastructură avertizează că întârzierile ar putea compromite pregătirea proiectului pentru accesarea finanțărilor europene aferente perioadei 2028–2034.

Pentru Republica Moldova, evoluția acestor proiecte este importantă în contextul dezvoltării conexiunilor rutiere cu România și cu rețeaua europeană de transport. Podul de la Ungheni și autostrada A8 ar urma să faciliteze circulația mărfurilor și pasagerilor, însă dificultățile financiare și juridice riscă să amâne realizarea acestor legături.