Furtul miliardului, îngropat în peste 1.000 de volume! Procurorii caută noi averi de sechestrat

Dosarul „Furtul miliardului”, una dintre cele mai răsunătoare fraude bancare din istoria Republicii Moldova, continuă să fie investigat, la mai bine de un deceniu de la devalizarea sistemului bancar. Ancheta a ajuns la dimensiuni de neimaginat, cu peste 1000 de volume de materiale, care ocupă un birou întreg la Procuratura Anticorupție. Între timp, procurorii investighează noi persoane și companii, aplică sechestre asupra bunurilor și solicită asistență juridică din străinătate pentru identificarea și indisponibilizarea activelor.

Șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, susține că volumul impresionant de documente și complexitatea operațiunilor financiare investigate fac ca dosarul să necesite resurse considerabile și o perioadă îndelungată de examinare.

„Ca să înțelegeți volumul acestei cauze penale, această cauză penală ocupă un birou întreg. El are peste 1.000 și ceva de volume”, a declarat Marcel Dumbravan.

Potrivit acestuia, din dosarul principal au fost separate mai multe cauze penale, o parte dintre acestea fiind deja transmise instanțelor de judecată. Printre persoanele ale căror nume au apărut public în legătură cu investigațiile disjunse, Dumbravan i-a menționat pe fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, precum și pe Natalia Politov-Cangaș și Corneliu Ghimpu. Șeful Procuraturii Anticorupție a făcut referire și la dosarul Victoriabank.

Marcel Dumbravan a precizat că procurorii continuă investigațiile și în privința altor persoane fizice și juridice care ar putea avea legătură cu frauda bancară. În dosarele separate au fost aplicate sechestre asupra unor bunuri, iar anchetatorii încearcă să identifice și alte active, inclusiv peste hotarele Republicii Moldova.

„Noi avem și comisii rogatorii internaționale pentru a aplica sechestre pe aceste cauze penale cu noi actori. Noi avem persoane puse sub învinuire, inclusiv pe acest dosar, și persoane juridice”, a declarat șeful instituției.

Potrivit acestuia, dimensiunea internațională a fraudei complică investigațiile, deoarece o parte dintre acțiunile procesuale necesită cooperarea autorităților din alte state. Comisiile rogatorii permit solicitarea de probe și efectuarea unor măsuri procesuale peste hotare, inclusiv în vederea aplicării sechestrelor.

Un alt factor care a influențat evoluția anchetei îl reprezintă schimbările intervenite în componența grupurilor de urmărire penală. În prezent, echipa responsabilă de investigarea dosarului este condusă de adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, întrucât cele mai complexe cauze sunt gestionate și monitorizate inclusiv la nivelul conducerii instituției.

Frauda bancară din perioada 2012–2014 a dus la dispariția a aproximativ un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc și la prăbușirea a trei bănci. Este vorba de Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Pentru acoperirea obligațiilor rezultate din intervenția statului, au fost emise garanții de stat, ulterior transformate în datorie publică.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de răsărită din Republica Moldova au adus încasări de 1,53 miliarde de lei în perioada iulie–octombrie 2026, cu aproape 390 de milioane de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Deși prețul mediu de export a crescut cu 4,7%, fermierii și exportatorii câștigă mai puțin din cauza costurilor logistice, care au ajuns să consume până la 20% din valoarea mărfii, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija.

În opinia acestuia, în cele patru luni, Republica Moldova a exportat 134,1 mii de tone de răsărită, cu 24% mai puțin decât în perioada similară din 2025, când livrările au atins aproape 176 de mii de tone. Cu toate acestea, volumul actual rămâne superior rezultatelor înregistrate în oricare dintre sezoanele 2021–2024.

Prețul mediu de export a urcat de la 10,89 lei/kg anul trecut la 11,40 lei/kg în 2026. Creșterea este însă înșelătoare, întrucât prețul include și cheltuielile de transport, care s-au majorat puternic pe fondul problemelor de navigație pe Dunăre.

Dacă în sezonul precedent logistica reprezenta între 7% și 10% din valoarea exporturilor, în prezent această pondere ajunge la aproximativ 20%. Astfel, potrivit calculelor lui Rija, prețul net, după excluderea transportului, este cu 7–10% mai mic decât anul trecut.

Cea mai activă lună a fost octombrie, când au fost exportate 73,6 mii de tone de răsărită, în valoare de 809 milioane de lei. Prețul mediu s-a situat la 10,99 lei/kg, aproape identic cu nivelul din octombrie 2025, de 10,90 lei/kg. În condițiile dublării costurilor logistice, acest lucru înseamnă încasări nete mai mici pentru participanții la lanțul de export.

Analiza arată că România și Turcia rămân principalele piețe de desfacere pentru răsărita moldovenească, concentrând împreună aproape 88% din cantitățile exportate. România a devenit principalul cumpărător, cu 65,1 mii de tone, reprezentând aproape jumătate din total, la un preț mediu de 10,30 lei/kg. Turcia a coborât pe poziția secundă, cu 52,6 mii de tone și un preț mediu de 10,92 lei/kg.

Reducerea achizițiilor turcești este explicată de Iurie Rija prin mai mulți factori, inclusiv creșterea producției interne. Potrivit estimărilor USDA citate de economist, recolta Turciei ar putea ajunge în 2026 la 1,55–1,8 milioane de tone, comparativ cu 1,25 milioane de tone anul trecut, când seceta a determinat procesatorii să importe cantități mari.

Un alt factor este politica vamală a Ankarei. De la 1 octombrie, Turcia aplică o taxă de import de 12%, însă între 11 ianuarie și 31 mai 2027 urmează să fie deschisă o cotă de 1,25 milioane de tone cu taxă vamală zero. În aceste condiții, procesatorii turci au motive să amâne importurile și să cumpere temporar marfă de pe piața internă.

În același timp, Republica Moldova se confruntă cu o concurență mai puternică din partea Ucrainei, care, potrivit datelor prezentate de economist, a livrat pe piața turcească 23,5 mii de tone de răsărită numai în octombrie.

Pe piețele din Europa Centrală și de Vest, inclusiv Polonia, Germania, Cehia și Olanda, răsărita moldovenească se vinde la prețuri considerabil mai mari, între 17 și 22 de lei/kg. Totuși, cantitățile exportate în aceste state rămân reduse, însumând aproximativ 9.000 de tone.

În clasamentul companiilor exportatoare, lider este OROM-IMEXPO SRL, cu 19,8 mii de tone livrate, echivalentul a 15% din total. Urmează RUSAGRO-PRIM SRL, cu 13,7 mii de tone, și AGRO-NOVA PRIM SRL, cu 8,3 mii de tone. Împreună, cele trei companii controlează aproximativ 31% din exporturile de răsărită, în timp ce primii zece exportatori concentrează 56% din piață.

Perspectivele pentru ultimele două luni ale anului rămân complicate din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Potrivit datelor invocate de Rija, la 10 noiembrie, cota apei la Galați era de numai 30 de centimetri, iar peste 90 de nave așteptau la Sulina pentru a intra pe Dunăre.

Economistul avertizează că revenirea nivelului apei la normal ar putea dura până în primăvară, ceea ce înseamnă că transportul rutier, mult mai costisitor, va continua să fie principala soluție pentru exportatori în noiembrie și decembrie.

O eventuală relansare a exporturilor către Turcia este așteptată din ianuarie 2027, odată cu intrarea în vigoare a cotei de import cu taxă vamală zero.