Europa ne cumpără înghețata, dar ne respinge laptele! Dezvăluirea lui Spatari

10 Nov. 2026, 12:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 12:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova exportă înghețată pe piața Uniunii Europene, însă producătorul este nevoit să importe lapte praf din UE, deoarece laptele autohton nu trece certificarea europeană, a declarat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul unei conferințe dedicate pregătirii economiei moldovenești pentru integrarea în piața unică europeană.

Potrivit deputatului, problema nu constă neapărat în lipsa legislației sau a standardelor, ci în modul în care acestea sunt respectate și aplicate în Republica Moldova.

„Avem o singură companie care exportă înghețată în Republica Moldova, dar nu poate utiliza laptele din Republica Moldova pentru producția înghețatei. Trebuie să importe lapte praf din Uniunea Europeană, pentru că laptele nostru, deși avem aceleași standarde, nu trece certificarea europeană”, a declarat Spătari.

Președintele Comisiei economie a atras atenția că între legislația națională și realitatea din teren există diferențe importante, iar autoritățile manifestă în continuare un nivel ridicat de toleranță față de nerespectarea anumitor standarde.

„Noi avem un cadru legal și standarde, dar avem și o toleranță destul de mare la implementarea acestor standarde. Cu alte cuvinte, în lege e una, în practică e alta”, a subliniat parlamentarul.

Spătari a avertizat că aplicarea mai strictă a standardelor europene ar putea crea dificultăți suplimentare pentru producătorii autohtoni de lapte, care ar trebui să investească în adaptarea proceselor de producție și în respectarea cerințelor de certificare.

„Dacă ANSA ar începe să implementeze mai dur standardele pe lapte, asta ar deveni o constrângere pentru producătorii de lapte”, a explicat deputatul.

În acest context, parlamentarul a propus identificarea sectoarelor economice care riscă să întâmpine probleme de competitivitate în procesul integrării europene. Una dintre soluții ar putea fi constituirea unei echipe specializate care să analizeze dificultățile concrete ale producătorilor și să propună măsuri de sprijin.

10 Nov. 2026, 11:54
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 11:54 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Statul Republica Moldova are în continuare datorii de aproximativ 1,7 miliarde de lei față de agricultori pentru subvențiile neachitate. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, a recunoscut că, deși restanțele au fost reduse în ultimele luni, autoritățile nu dispun deocamdată de suficiente resurse pentru a le stinge integral. Oficialul promite alocări suplimentare în bugetul pentru 2027, dar admite că totul depinde de posibilitățile financiare ale statului.

Subiectul a fost ridicat de o reprezentantă a Asociației Moldova Fruct, care a criticat acumularea restanțelor la plata subvențiilor și insuficiența mijloacelor prevăzute în buget pentru achitarea acestora.

Potrivit reprezentantei asociației, la sfârșitul anului 2025, datoriile pentru subvenții depășeau patru miliarde de lei, în timp ce bugetul aprobat pentru sprijinirea agriculturii era de numai 2,3 miliarde de lei. Aceasta a amintit că organizația a transmis autorităților peste zece demersuri, solicitând identificarea unor resurse suplimentare, în special pentru achitarea subvențiilor postinvestiționale.

„Au fost niște angajamente asumate de statul Republica Moldova, în care fermierii au crezut, au investit”, a declarat reprezentanta Moldova Fruct, care a avertizat că achitarea restanțelor în tranșe de câte 500 de milioane de lei anual nu reprezintă o soluție echitabilă pentru agricultori.

În replică, ministrul Eugen Osmochescu a recunoscut problema și a prezentat situația actualizată a datoriilor.

„Din angajamentele care au fost asumate, de circa 2 miliarde 100 de milioane, am diminuat cifra până la 1 miliard 700 de milioane împreună cu AIPA. Am făcut puțin mai mult decât chiar am planificat pentru 2026”, a declarat oficialul.

Ministrul a precizat că în proiectul bugetului pentru anul viitor au fost identificate deja anumite resurse pentru acoperirea restanțelor, însă nu a avansat o sumă exactă și nici un termen pentru achitarea integrală.

„Am obținut și sume pentru acoperirea acestor angajamente. Vedem ce ne mai rămâne, mai scotocim prin cămări, poate acoperim cu mult mai mult, dar aveți perfectă dreptate. Oricât de bizar și neplăcut ar fi, răspunsul va fi unul și același: în limitele bugetare”, a afirmat Osmochescu în cadrul Conferinței anuale cu privire la extinderea Uniunii Europene, desfășurată pe 9 noiembrie, în timpul unei discuții despre problemele sectorului agricol și accesul fermierilor moldoveni la fondurile europene..

Răspunsul ministrului a provocat nemulțumirea reprezentanților agricultorilor, care au insistat că sectorul are nevoie de soluții concrete, nu doar de promisiuni condiționate de disponibilitățile bugetare.

În cadrul discuțiilor a fost lansată inclusiv propunerea ca statul să contracteze împrumuturi avantajoase de la instituțiile financiare europene pentru a achita datoriile față de fermieri, în condițiile în care mulți agricultori au realizat investiții prin credite bancare cu dobânzi de 9–10% anual.

Reprezentanții sectorului horticol au avertizat că întârzierile la plata subvențiilor afectează capacitatea fermierilor de a investi în livezi, echipamente de sortare, depozite și tehnică agricolă, tocmai într-o perioadă în care producătorii moldoveni trebuie să se pregătească pentru concurența de pe piața Uniunii Europene.

Osmochescu a declarat că își dorește ca în 2027 să fie achitate cât mai multe dintre restanțele existente, dar a reiterat că volumul plăților va depinde de resursele disponibile în buget.