Moldovenii au contractat credite ipotecare în valoare record de 3,3 miliarde de lei în trimestrul III al anului 2026, cea mai mare sumă împrumutată vreodată într-un singur trimestru. Paradoxal, deși Banca Națională a Moldovei a început să majoreze rata de bază, dobânzile la creditele imobiliare noi au continuat să scadă. Economistul Veaceslav Ioniță atrage însă atenția că explozia creditării este alimentată nu doar de interesul pentru locuințe, ci și de scumpirea apartamentelor, care îi obligă pe cumpărători să împrumute sume tot mai mari.

Potrivit analizei economistului, precedentul record trimestrial fusese stabilit în ultimele trei luni ale anului 2024, când volumul creditelor ipotecare noi a ajuns la 3,2 miliarde de lei. În trimestrul III din 2026, acest prag a fost depășit pentru prima dată.

Creșterea este cu atât mai spectaculoasă dacă analizăm evoluția din ultimii ani. În 2023, moldovenii au contractat credite ipotecare noi de 3,3 miliarde de lei pe parcursul întregului an. În 2024, volumul a urcat la 8,1 miliarde de lei, iar în 2025 a ajuns la 11,3 miliarde de lei.

În ultimele patru trimestre, respectiv din octombrie 2025 până în septembrie 2026, băncile au acordat credite ipotecare noi în valoare de 11,4 miliarde de lei. Suma se apropie de maximul istoric anualizat de 11,7 miliarde de lei, înregistrat în trimestrul III din 2025.

Totuși, recordul valoric nu este însoțit și de un record al numărului de împrumuturi. În trimestrul III din 2026 au fost contractate aproximativ 2.370 de credite ipotecare, comparativ cu 2.080 în trimestrul precedent și 1.750 în primele trei luni ale anului. Maximul istoric rămâne cel din trimestrul IV al anului 2024, când au fost acordate aproximativ 2.400 de credite.

Explicația acestei diferențe ține de creșterea sumelor împrumutate. Dacă la sfârșitul anului 2024 valoarea medie a unui credit ipotecar era de aproximativ 1,33 milioane de lei, în trimestrul III din 2026 aceasta a ajuns la 1,39 milioane de lei.

Economistul explică această evoluție inclusiv prin scumpirea locuințelor, care determină cumpărătorii să solicite finanțări bancare mai mari pentru achiziționarea unui apartament.

Un alt fenomen remarcat de Veaceslav Ioniță este evoluția neașteptată a dobânzilor. Deși BNM a început să înăsprească politica monetară, rata medie a dobânzii la creditele imobiliare noi s-a redus de la 10,3% în trimestrul I al anului 2026 la 9,9% în trimestrul II și la 9,7% în trimestrul III.

Situația contrastează cu perioada 2021–2022, când majorarea ratei de bază a fost însoțită de o scumpire abruptă a creditelor ipotecare. Atunci, dobânda medie a crescut de la 6,7% în primul trimestru din 2021 până la 17,6% în ultimul trimestru al anului 2022.

De această dată, potrivit economistului, transmiterea deciziilor de politică monetară asupra dobânzilor bancare este diferită, iar concurența dintre bănci, costul resurselor atrase și structura creditelor acordate pot influența evoluția acestora.

Ioniță subliniază că reducerea dobânzilor nu poate fi atribuită majorării ratei de bază, dar datele arată că înăsprirea politicii monetare nu a împiedicat ieftinirea creditelor ipotecare noi până în trimestrul III.

În același timp, economistul avertizează că majorarea volumului creditelor nu trebuie confundată cu o creștere proporțională a numărului de apartamente cumpărate. O parte din avansul sumelor împrumutate reflectă scumpirea proprietăților imobiliare.

Cu toate acestea, creșterea numărului de contracte ipotecare în ultimele trimestre confirmă intensificarea activității de creditare și menținerea interesului populației pentru achiziția locuințelor prin intermediul băncilor.