Probleme în aprovizionarea cu gaze a Transnistriei? Centrala de la Cuciurgan ar fi revenit pe cărbune

13 Nov. 2026, 14:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2026, 14:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Centrala de la Cuciurgan ar urma să treacă vineri, 13 noiembrie, la producerea energiei electrice pe bază de cărbune, pe fondul reducerii volumelor de gaze care ajung în regiunea transnistreană. Despre aceasta scrie MOST, care citează surse din sectorul energetic de pe ambele maluri ale Nistrului. 

Decizia ar fi fost luată din cauza că o nouă plată pentru gazele destinate regiunii ar întârzia. Mecanismul actual de aprovizionare se bazează pe contractele încheiate de Moldovagaz cu MET Gas and Energy Marketing AG și presupune plata în avans atât a gazelor, cât și a transportului.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pe 12 noiembrie, în cadrul unei emisiuni TV, că autoritățile de la Chișinău nu au fost informate despre o eventuală reducere sau oprire a livrărilor finanțate de Rusia. Oficialul a precizat că Moldovagaz a constituit stocurile obligatorii pentru regiunea transnistreană, care pot fi folosite dacă aprovizionarea se întrerupe, până la găsirea unei alternative. Pentru sezonul rece 2026–2027, planul Guvernului prevedea un stoc de 135,9 milioane de metri cubi de gaze pentru malul stâng.

Centrala de la Cuciurgan a mai trecut pe cărbune la începutul anului 2025, când livrările de gaze către regiunea transnistreană au fost întrerupte pentru mai bine de o lună. Atunci, mai multe întreprinderi și-au suspendat activitatea.

13 Nov. 2026, 13:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2026, 13:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.