Salariul mediu prognozat pentru 2027 va crește cu 1 400 de lei

17 Nov. 2026, 11:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2026, 11:47 // Actual //  Grîu Tatiana

18 800 de lei pe lună este salariul mediu pe economie propus pentru 2027, cu 1 400 de lei mai mult decât valoarea stabilită pentru 2026. Cifra figurează într-un proiect de hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și ar urma să fie folosită la calcularea unor prestații sociale și a impozitului unic minim datorat de companiile din parcurile IT.

Față de valoarea de 17 400 de lei stabilită pentru 2026, cea propusă pentru anul viitor este cu aproximativ 8% mai mare. Estimarea se bazează pe prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2026–2029, elaborată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Reieșind din salariul mediu pe economie pentru 2027, pentru companiile rezidente ale parcurilor IT, impozitul unic minim per angajat ar crește cu 420 de lei pe lună, de la 5 220 la 5 640 de lei. Pragul este stabilit la 30% din salariul mediu prognozat. Același indicator este folosit și la stabilirea venitului lunar asigurat al angajaților acestor companii.

Suma de 18 800 de lei va servi și la stabilirea plafonului bazei de calcul pentru indemnizațiile de asigurări sociale, inclusiv cele pentru incapacitate temporară de muncă. Potrivit notei informative, cheltuielile aferente au fost deja estimate în proiectul bugetului asigurărilor sociale pentru 2027, astfel că măsura nu ar necesita fonduri suplimentare față de cele planificate.

Salariul mediu prognozat este folosit și pentru evaluarea salariului minim. Potrivit legii, valoarea de referință este de 50% din salariul mediu prognozat pentru anul precedent. Astfel, pentru evaluarea salariului minim din 2027, reperul este de 8 700 de lei, adică jumătate din valoarea stabilită pentru 2026.

17 Nov. 2026, 11:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 11:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat din Republica Moldova au acumulat datorii de 74,57 miliarde de lei, în timp ce valoarea activelor acestora se ridică la 112,7 miliarde de lei. Astfel, obligațiile financiare reprezintă aproximativ 66% din totalul activelor, potrivit datelor prezentate de directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în raportul privind administrarea patrimoniului public pentru anul 2025.

Analiza APP a cuprins 72 de entități economice active, dintre care 41 de întreprinderi de stat și 31 de societăți comerciale în care statul deține participații de peste 30% din capitalul social.

Potrivit raportului, activele totale ale acestor companii au ajuns la 112,7 miliarde de lei, în creștere cu 38,56 miliarde de lei față de anul precedent. În același timp, capitalul propriu cumulat a constituit aproximativ 37,79 miliarde de lei, în timp ce datoriile au atins 74,57 miliarde de lei, fiind în creștere comparativ cu 2024.

Raportul dintre datorii și active arată că, pentru fiecare 100 de lei în active deținute de entitățile analizate, aproximativ 66 de lei corespund obligațiilor financiare înregistrate în bilanț. Această proporție nu înseamnă însă că toate datoriile sunt restante sau trebuie achitate imediat, întrucât ele pot include obligații comerciale, împrumuturi și alte datorii cu termene diferite de scadență.

Situația financiară este contrastantă. Deși veniturile din vânzări ale celor 72 de entități au crescut cu 32,8%, până la 68,49 miliarde de lei, iar profitul net cumulat a ajuns la 3,09 miliarde de lei, 18 companii au încheiat anul 2025 pe pierderi.

Printre întreprinderile cu rezultate negative se numără Calea Ferată din Moldova, cu pierderi de aproximativ 90 de milioane de lei, Arena Națională, cu 42 de milioane de lei, CET-Nord, cu 37 de milioane de lei, Metalferos, cu 26,8 milioane de lei, și Editura Universul, cu 25,8 milioane de lei.

În schimb, cele mai mari profituri au fost raportate de Moldovagaz, cu 1,165 miliarde de lei, Aeroportul Internațional Chișinău, cu 712 milioane de lei, și Energocom, cu aproximativ 400 de milioane de lei.

Ion Dodon a atras atenția că majorarea datoriilor impune o monitorizare mai atentă a capacității întreprinderilor de a-și onora obligațiile, a structurii de finanțare și a riscurilor financiare.

Șeful APP consideră necesară evaluarea individuală a companiilor, elaborarea unor planuri de redresare pentru întreprinderile cu pierderi persistente și valorificarea activelor care nu sunt utilizate eficient.

„Statul nu trebuie să fie un proprietar pasiv care doar deține active și constată anual rezultate financiare, uitând de existența acestor active. Statul trebuie să fie proprietar activ și responsabil”, a declarat Ion Dodon.

Raportul mai arată că valoarea bilanțieră a întregului patrimoniu public al Republicii Moldova constituia 178,87 miliarde de lei la începutul anului 2026. Din această sumă, 88,87 miliarde de lei reprezintă proprietatea gestionată de autoritățile centrale, iar aproximativ 90 de miliarde de lei revin patrimoniului administrat de autoritățile locale.