Statul trăiește pe datorie! Din fiecare 100 de lei încasați, 66 se duc pe salarii, pensii și ajutoare

18 Nov. 2026, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 17:06 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns să cheltuiască 66 de lei din fiecare 100 de lei încasați la buget pentru salarii, pensii și ajutoare sociale, mult peste media Uniunii Europene, de 58 de lei, și cea a statelor din Balcanii de Vest, de aproximativ 57 de lei. Economistul Dumitru Vicol avertizează că modelul actual de finanțare a cheltuielilor publice devine tot mai greu de susținut, în condițiile în care statul se împrumută la dobânzi de peste 14%, iar costurile datoriei publice aproape se dublează în numai doi ani.

Potrivit economistului, Republica Moldova se confruntă cu o problemă structurală. „O parte foarte mare a veniturilor bugetare este direcționată către cheltuieli curente, în timp ce posibilitățile de finanțare a investițiilor și de reducere a deficitului sunt limitate”.

„Statul a protejat oamenii cât a putut”, afirmă Vicol și spune că, după pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică și valul inflaționist, autoritățile au fost nevoite să majoreze cheltuielile pentru susținerea populației.

Economistul atrage atenția că, spre deosebire de alte state europene, Republica Moldova se împrumută preponderent pe termen scurt. Aproximativ 93% din valorile mobiliare de stat de pe piața internă au maturități de cel mult un an, iar trei sferturi din datoria internă trebuie rambursată sau refinanțată în următoarele 12 luni.

Această situație expune bugetul la fluctuațiile dobânzilor. La licitația din 17 noiembrie, statul s-a împrumutat prin bonuri de trezorerie cu scadența de 364 de zile la un randament de 14,09% anual.

În consecință, potrivit datelor prezentate de Vicol, cheltuielile bugetare cu dobânzile vor crește de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei în proiectul bugetului pentru 2027. Este vorba despre o majorare de patru miliarde de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 91% în doar doi ani.

Economistul consideră că povara datoriei nu reprezintă doar o problemă pentru generațiile viitoare, întrucât împrumuturile contractate pe termen scurt trebuie refinanțate frecvent, la dobânzile existente în momentul respectiv. Astfel, costurile se reflectă deja în cheltuielile anuale ale statului.

O altă problemă semnalată de Vicol este structura bugetului. Potrivit calculelor sale, după criza provocată de pandemie, ponderea cheltuielilor pentru salarii, pensii și ajutoare sociale în veniturile bugetare a coborât de la 67% în 2020 la 61% în 2021. După criza energetică din 2022, indicatorul a urcat de la aproximativ 60% la 66% și s-a menținut la acest nivel.

În comparație cu statele europene, Moldova are una dintre cele mai ridicate ponderi ale cheltuielilor sociale și salariale raportate la veniturile publice. Economistul susține că doar Polonia depășește acest nivel în Uniunea Europeană, în timp ce România se situează la un nivel similar. În Serbia, Albania și Muntenegru, indicatorul este de aproximativ 56–57%.

Vicol precizează însă că problema nu este neapărat dimensiunea cheltuielilor sociale, ci nivelul redus al veniturilor colectate de stat. Salariile și prestațiile sociale reprezintă în Republica Moldova aproximativ 23,5% din PIB, sub media Uniunii Europene, de 26,7%. În schimb, veniturile bugetare constituie doar 35,5% din PIB, comparativ cu 46,3% în UE.

Prin urmare, statul moldovean cheltuiește proporțional mai puțin din PIB pentru aceste necesități decât media europeană, dar alocă o parte mult mai mare din veniturile pe care reușește să le colecteze.

Economistul avertizează și asupra riscului ca deficitul bugetar să fie redus prin neexecutarea investițiilor publice. O asemenea ajustare ar putea îmbunătăți indicatorii pe termen scurt, dar ar afecta creșterea economică și capacitatea statului de a încasa venituri în anii următori.

În opinia sa, măsurile de sprijin adoptate în timpul crizelor au fost necesare, inclusiv compensațiile la energie, majorările pensiilor și salariilor și ajutoarele pentru familiile vulnerabile. Problema este că unele cheltuieli au devenit permanente, deși finanțarea lor continuă să depindă de împrumuturi.

Vicol consideră că promisiunile unor majorări suplimentare de salarii și pensii trebuie analizate în raport cu posibilitățile reale ale bugetului, deoarece finanțarea lor prin împrumuturi ar putea genera costuri suplimentare pentru contribuabili.

Economistul apreciază drept un semnal pozitiv faptul că proiectul bugetului pentru 2027 prevede reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale la 63 de lei din fiecare 100 de lei încasați, concomitent cu diminuarea deficitului bugetar la aproximativ 4,8% din PIB.

18 Nov. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 16:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Oficiul Național al Turismului ar urma să fie absorbit de Agenția de Investiții de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectul de hotărâre a Guvernului, elaborat de Cancelaria de Stat. Numărul maxim de posturi al Agenției va crește de la 25 la 45, odată cu preluarea atribuțiilor din turism. Angajații Oficiului ar putea fi disponibilizați dacă transferul lor la Agenție nu este posibil.

Cele 20 de posturi suplimentare sunt prevăzute pentru extinderea activității Agenției, care se va ocupa și de dezvoltarea turismului intern și de atragerea vizitatorilor străini.

Agenția de Investiții va prelua integral patrimoniul, drepturile și obligațiile Oficiului, precum și serviciile pe care acesta le prestează. În termen de o lună de la intrarea în vigoare a hotărârii, banii din conturile de plăți ale celor două instituții vor fi transferați în conturile trezoreriale ale Ministerului Finanțelor.

Mandatele directorilor celor două instituții și al directorului adjunct al Oficiului vor înceta la intrarea în vigoare a hotărârii. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va prelua rolul de fondator al Agenției, va desemna un director interimar și va organiza, în termen de trei luni, concursul pentru funcțiile de director și directori adjuncți.

Agenția va prelua și atribuțiile Oficiului privind Registrul turismului, rutele turistice naționale și tichetele de vacanță. Tarifele actuale pentru servicii se vor aplica până la intrarea în vigoare a celor noi. Ministerul va avea șase luni pentru a prezenta Guvernului metodologia de calculare a tarifelor.

Cancelaria de Stat justifică fuziunea prin suprapunerea unor activități, printre care promovarea imaginii țării, participarea la târguri și expoziții, campaniile de comunicare și proiectele finanțate de partenerii de dezvoltare.

Oficiu Național al Turismului a fost creat în 2023, fiind condus de directorul interimar Ana Sandra. La conducerea Agenției de Investiții se află Natalia Bejan.