Statul vinde 26 de loturi. Cel mai scump e imobilul de la Procuratura Generală, cu un preț de 8 milioane de lei

20 Nov. 2026, 11:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Nov. 2026, 11:10 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Proprietății Publice (APP) scoate la licitație 26 de loturi de imobile ale statului, cu prețuri de pornire cuprinse între 37 000 și 8 milioane de lei. Cel mai ieftin lot este o clădire cu teren din satul Ciolacu Nou, raionul Fălești, iar cel mai scump cuprinde spații de peste 450 de metri pătrați în sectorul Centru al capitalei. Licitația cu strigare va avea loc pe 22 decembrie 2026.

Prețurile de pornire ale celor 26 de loturi însumează peste 18,5 milioane de lei. Pentru cel mai scump dintre ele, licitația va începe de la 8 milioane de lei. Este vorba despre încăperi nelocuibile de 451,2 metri pătrați, situate la etajul al doilea al unei clădiri de pe strada Copăceni 31 din Chișinău și gestionate de Procuratura Generală.

La Cimișlia, o construcție de 828,8 metri pătrați de pe strada Burebista va fi scoasă la vânzare de la 1,9 milioane de lei. În municipiul Cahul, licitația pentru o clădire de 408,6 metri pătrați și terenul aferent va începe de la 1,78 milioane de lei. La Soroca, o clădire administrativă, două garaje, trei depozite și terenul aferent sunt oferite împreună, de la 750 000 de lei.

Lotul din Ciolacu Nou, evaluat pentru licitație la 37 000 de lei, include o construcție de 124,3 metri pătrați și un teren de 255 de metri pătrați. În satul Budăi, raionul Taraclia, o clădire de 135,1 metri pătrați și un teren de 2 134 de metri pătrați sunt scoase la vânzare de la 60 000 de lei.

În total, oferta cuprinde 24 de loturi cu construcții și terenuri aferente, o construcție cu funcții mixte și un lot de încăperi nelocuibile. Cele mai multe loturi sunt în nord, unde sunt oferite 12 proprietăți, cu prețuri de pornire între 37 000 și 750 000 de lei. În centru sunt nouă loturi, cu prețuri între 115 000 și 8 milioane de lei, iar în sud sunt cinci, cu prețuri între 60 000 și 1,9 milioane de lei.

Potrivit prezentării APP, termenul de depunere a cererilor este 21 decembrie, ora 12:00, iar data de la care începe înscrierea va fi anunțată separat. Participanții trebuie să achite un acont de 10% din prețul de pornire al lotului și o taxă de 1 500 de lei pentru persoanele fizice din Republica Moldova sau de 6 000 de lei pentru persoanele juridice, participanții străini și apatrizi.

Agenția precizează că imobilele nu mai sunt necesare activității autorităților și instituțiilor publice. Prin vânzarea lor, APP urmărește să atragă investiții private și să readucă proprietățile în folosință.

20 Nov. 2026, 10:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 10:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Factura mondială pentru importurile de petrol și gaze naturale va ajunge la 1.600 de miliarde de dolari în 2026, în creștere cu 25% față de anul precedent, deși cererea de energie este în scădere. Estimările aparțin Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și reflectă impactul perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale, relatează Business Today.

Potrivit raportului World Energy Outlook 2026, criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat pierderi cumulate de aprovizionare de aproximativ 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale provenite din regiunea Golfului Persic.

Perturbările au generat creșteri puternice ale prețurilor pe piețele internaționale. În timpul crizei, cotațiile motorinei au depășit pragul de 200 de dolari pe baril, reflectând dificultățile de aprovizionare și presiunile asupra pieței produselor petroliere.

Datele IEA evidențiază un paradox al pieței energetice mondiale: statele consumă mai puțină energie, dar sunt nevoite să plătească mult mai mult pentru importuri. Astfel, factura globală pentru petrol și gaze ar urma să crească cu aproximativ 320 de miliarde de dolari față de nivelul estimat pentru 2025.

Una dintre economiile cele mai expuse este India, care importă peste 85% din necesarul său de petrol brut. Creșterea cotațiilor internaționale majorează cheltuielile pentru importuri și cererea de dolari, exercitând presiuni asupra monedei naționale, rupia.

O eventuală depreciere a rupiei ar face importurile de petrol și mai costisitoare, alimentând un cerc vicios al scumpirilor. Efectele s-ar putea transmite ulterior către transporturi, logistică, industrie și agricultură, contribuind la accelerarea inflației.

Totuși, creșterea prețului internațional al petrolului nu determină automat majorarea imediată a tarifelor la benzină și motorină. Prețurile finale depind inclusiv de costurile de rafinare, taxele aplicate și marjele companiilor petroliere.

În cazul în care prețurile la pompă sunt menținute artificial la un nivel redus, companiile din sector riscă să înregistreze o diminuare a profitabilității. În schimb, transmiterea integrală a scumpirilor către consumatori poate amplifica presiunile inflaționiste.

Creșterea facturii energetice pune presiune și asupra finanțelor publice. Guvernele ar putea fi nevoite să majoreze subvențiile pentru anumite produse, inclusiv gazul utilizat la gătit și îngrășămintele agricole, reducând astfel resursele disponibile pentru investiții și alte priorități bugetare.

Pentru India, o factură mai mare la importurile de petrol poate contribui și la adâncirea deficitului de cont curent, în special dacă veniturile din exporturi nu reușesc să compenseze cheltuielile suplimentare.

Agenția Internațională pentru Energie identifică însă și posibile evoluții favorabile. O eventuală soluționare a crizei din Strâmtoarea Ormuz, combinată cu extinderea ofertei globale de petrol și gaze naturale lichefiate, ar putea contribui la reducerea prețurilor.

Specialiștii subliniază că diversificarea furnizorilor, consolidarea rezervelor strategice și accelerarea investițiilor în surse regenerabile reprezintă măsuri importante pentru reducerea vulnerabilității economiilor dependente de importurile energetice.