Industria germană, pusă la pământ de energia scumpă! Fabricile opresc cuptoarele chiar dacă au comenzi

22 Nov. 2026, 09:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2026, 09:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Criza prețurilor la energie electrică lovește din nou industria europeană. O fabrică de oțel din Germania, aparținând grupului italian Feralpi, a fost nevoită să-și oprească în repetate rânduri producția în această toamnă, deși avea comenzi de onorat. Motivul este costul uriaș al electricității, care face ca producerea oțelului să devină nerentabilă în anumite intervale orare, relatează Bloomberg.

Directorul fabricii, Uwe Reinecke, primește de două ori pe zi mesaje cu prețurile energiei electrice pentru ziua următoare. În funcție de aceste cotații, conducerea decide aproape de la o oră la alta dacă merită să pornească sau să oprească cuptoarele.

Situația reflectă presiunile tot mai mari asupra industriei europene, în condițiile în care contractele angro de energie electrică pentru livrare în următoarele trei luni se tranzacționează în jurul valorii de 200 de euro/MWh, aproximativ dublu față de nivelurile din iarna trecută.

Pentru întreprinderile mari consumatoare de electricitate, precum oțelăriile, această scumpire poate transforma o comandă profitabilă într-una care generează pierderi. Dacă prețul de vânzare al oțelului a fost deja negociat, iar energia necesară producerii acestuia trebuie cumpărată la prețurile actuale, marja de profit poate dispărea complet.

În aceste condiții, fabricile sunt nevoite să-și adapteze programul de lucru în funcție de cotațiile pieței energetice, amânând producția pentru orele în care electricitatea este mai ieftină. Strategia reduce o parte din cheltuieli, dar complică respectarea termenelor de livrare și utilizarea capacităților industriale.

Unul dintre factorii care alimentează scumpirea electricității este creșterea prețului gazelor naturale în Europa, care, potrivit Bloomberg, au ajuns la niveluri de aproximativ trei ori mai mari decât în urmă cu un an. Centralele pe gaze influențează frecvent prețul angro al electricității atunci când producția din surse mai ieftine nu acoperă cererea.

Problemele energetice afectează inclusiv companiile care produc electricitate. Grupul austriac Verbund, unul dintre marii producători europeni de energie hidro, a raportat o reducere cu 20,2% a producției hidrocentralelor în primele nouă luni ale anului 2026, până la 15.984 GWh, din cauza nivelului extrem de scăzut al apelor.

Compania a fost nevoită să cumpere energie de pe piața spot pentru a acoperi o parte din volumele contractate anterior, în condițiile în care producția proprie a fost insuficientă. În consecință, EBITDA grupului a scăzut cu 29%, până la 1,499 miliarde de euro, iar profitul net s-a redus cu 43,5%, la 684,8 milioane de euro.

Totuși, impactul crizei energetice nu este uniform asupra industriei europene. Grupul siderurgic Acerinox a raportat pentru primele nouă luni un profit net de 162 de milioane de euro, comparativ cu numai 7 milioane în perioada similară a anului trecut. EBITDA a crescut cu 46%, la 470 de milioane de euro, rezultatele fiind susținute în special de operațiunile companiei din Statele Unite.

Pentru industria europeană, riscul major este ca prețurile ridicate la energie să se mențină pe termen lung. Companiile protejate prin contracte încheiate anterior pot suporta temporar șocurile de pe piață, însă această protecție se diminuează pe măsură ce contractele expiră și trebuie renegociate.

În cazul fabricilor mari consumatoare de electricitate, consecințele pot însemna reducerea programului de producție, scumpirea produselor finite sau chiar suspendarea temporară a activității.

22 Nov. 2026, 09:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2026, 09:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova exportă mai mult vin decât Georgia, însă încasează cu aproape 120 de milioane de dolari mai puțin. În 2025, producătorii moldoveni au livrat peste hotare 98 de milioane de litri de vin, în valoare de 148,3 milioane USD, în timp ce Georgia a exportat doar 90 de milioane de litri, dar a obținut venituri de 266,5 milioane USD. Diferența mare scoate la iveală două modele de business fundamental diferite. Moldova continuă să exporte predominant vin în vrac, în timp ce Georgia mizează aproape exclusiv pe vinul îmbuteliat, potrivit EUROPOLIS.

Deși Moldova a exportat cu opt milioane de litri mai mult decât Georgia, valoarea livrărilor sale a fost cu 118,2 milioane USD mai mică. Raportat la volumul total, un litru de vin moldovenesc exportat a generat, în medie, aproximativ 1,51 USD, în timp ce vinul georgian a adus circa 2,96 USD pe litru, aproape dublu.

Explicația principală se regăsește în structura exporturilor. Aproximativ 63% din vinul moldovenesc este livrat în vrac, comparativ cu numai 0,5% în cazul Georgiei. Această diferență influențează puternic valoarea medie a exporturilor și capacitatea producătorilor de a valorifica vinul sub propriile branduri.

Un exemplu este piața din Belarus, unde Republica Moldova a exportat anul trecut 31,9 milioane de litri de vin, dintre care 98% în vrac, la un preț mediu de numai 0,78 USD pe litru. În schimb, Georgia a livrat în Belarus 2,9 milioane de litri, la un preț mediu de 2,85 USD pe litru.

Diferențe importante se observă și pe piața Uniunii Europene, cu excepția României. Moldova a exportat 18,2 milioane de litri, la un preț mediu de 1,77 USD pe litru, în timp ce Georgia a vândut 11 milioane de litri, la un preț de 3,23 USD pe litru. Circa 40% din volumul exportat de Moldova către aceste piețe a fost vin în vrac, față de numai 4% în cazul Georgiei.

România reprezintă o piață importantă pentru vinurile moldovenești. Exporturile au însumat 15,6 milioane de litri, la un preț mediu de 2,78 USD pe litru, cu o pondere a vinului în vrac de 28%. În comparație, Georgia a livrat în România doar aproximativ 10.000 de litri.

Analiza arată că, în ultimii opt ani, vinul moldovenesc îmbuteliat a recuperat o parte considerabilă din decalajul de preț față de cel georgian. Dacă anterior prețul reprezenta aproximativ 60% din nivelul Georgiei, în prezent raportul a ajuns la 93%. Totuși, această medie este influențată puternic de piața românească, unde vinurile îmbuteliate din Moldova sunt comercializate la prețuri de export mai ridicate.

Cele două țări au și orientări comerciale diferite. Republica Moldova obține 51% din valoarea exporturilor de vin de pe piața Uniunii Europene și 20% din țările CSI. În cazul Georgiei, Uniunea Europeană reprezintă doar 13%, în timp ce piețele CSI generează 72% din valoarea exporturilor.

Rusia rămâne o piață majoră pentru vinurile georgiene, care au ajuns în 2025 la 60,8 milioane de litri, la un preț mediu de 2,81 USD pe litru. Moldova a exportat pe această piață 1,1 milioane de litri, la un preț mediu de 2,03 USD pe litru.

Diferențele au și o explicație istorică. În 2006, Rusia a impus embargouri asupra vinurilor din ambele țări. Georgia a revenit pe piața rusă în 2013, în timp ce Republica Moldova s-a confruntat cu un nou embargo și a fost nevoită să își reorienteze exporturile către alte destinații.

Astfel, ponderea Uniunii Europene în valoarea exporturilor moldovenești de vin a crescut de la 32% în 2017 la 51% în 2025, reducând dependența de piețele tradiționale din est.

Cu toate acestea, diversificarea piețelor nu a fost însoțită de o transformare completă a modelului de export. Moldova continuă să livreze cantități importante de vin în vrac, o parte fiind ulterior îmbuteliată și comercializată în alte țări sub brandurile cumpărătorilor.