Elevii din Marea Britanie folosesc suc de portocale pentru a obține teste Covid „pozitive”, falsificând rezultatele

Profesorul de științe susține că elevii spun că „este o modalitate excelentă de a primi două săptămâni libere”.

Școlarii din UK au descoperit că aplicarea sucului de portocale în lateral pe un test Covid poate genera un rezultat fals „pozitiv”, scrie The Guardian.

Fenomenul – care a fost verificat printr-un experiment de către The Guardian – nu are loc pentru că sucul ar conține virusul. Mai degrabă pare să fie legat de aciditatea sa, care în esență alterează testul. Efectul ar fi fost observat și în cazul altor alimente și băuturi, inclusiv ketchup și Coca-Cola.

Un profesor de știință din Marea Britanie a spus că elevii săi i-au arătat efectul sucului de portocale asupra testelor Covid „Ei spun că este o modalitate excelentă de a obține două săptămâni libere de la școală”, a spus el.

rof. Andrea Sella de la University College London a declarat că descoperirea nu a fost surprinzătoare. „Dacă cineva elimină protocolul în mod deliberat, atunci, desigur, va obține un rezultat viciat. Dar aș adăuga că nu este un „fals pozitiv” în adevăratul sens. Pentru că falsurile pozitive sunt cele care au loc în ciuda respectării protocolului. ”

„Trucul” a fost, de asemenea, prezentat pe TikTok, cu videoclipuri cu oameni care încercau diferite fluide. Potrivit inews.co.uk, au existat peste 6,5 milioane de vizionări ale videoclipurilor încărcate pe platforma de socializare sub termenul de căutare #fakecovidtest.

Jon Deeks, profesor de biostatistică la Universitatea din Birmingham, a criticat practica. „Falsurile pozitive afectează nu doar acel copil, ci și familia și comunitatea lor la școală, așa că [este] un lucru destul de egoist de făcut. Există modalități mai puțin dăunătoare de a falsifica o zi liberă la școală ”, a spus el.

Mark Lorch, profesor de comunicare științifică și chimie la Universitatea din Hull, a spus că este posibil să se observe un test pozitiv „falsificat” prin spălarea acestuia cu o soluție tampon care restabilește pH-ul corect al dispozitivului. După acest proces, linia „pozitivă” dintr-un test fals dispare, dezvăluind rezultatul negativ.

În timp ce falsificarea testelor pozitive poate cauza îngrijorare, nu în ultimul rând pentru că toată lumea dintr-o gospodărie trebuie să se autoizoleze imediat dacă un test arată un rezultat pozitiv, întreruperea poate fi de scurtă durată: oricine cu un test pozitiv trebuie ulterior să se testeze PCR precis pentru confirmarea unei infecții.

#Teste Covid #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.

#Granturi #bani #UE