Scurgere de informații: Document confidențial de la Consiliul Concurenței, publicat în plină criza petrolieră

Echipele a două redacții din Republica Moldova – Jurnal și TV8, au intrat în posesia unui document confidențial – este vorba despre raportul integral al Consiliului Concurenței privind piața petrolieră din țară.

Scurgere de informnații în plină criză

Se întâmplă exact la două săptămâni de când a intrat în vigoare noua modalitate de stabilire a prețurilor pentru combustibil, fapt care a dus la dispariția mai multor tipuri de combustibil din numeroase benzinării ale diferitor rețele. Se întâmplă în timp ce companiile importatoare refuză să vândă combustibil celorlalți jucători de pe piață pentru că se epuizează stocurile și e mai convenabil să vândă stocurile rămase în propriile benzinării.

Aceste informații sunt confirmate de surse ale Bani.md care preferă să păstreze anonimatul.

Scurgere de informații pentru a schimba accentele

Așa cum am fost obișnuiți, scurgerile de informații de la instituții de stat apar, adesea, în momente fierbinți, pentru a schimba accentele.

Echipa jurnaliștilor de la Cutia Neagră PLUS, TV 8, care au intrat în posesia raportului integral al Consiliului Concurenței privind piața petrolieră din țară și l-au publicat pe data de 14 iulie 2021, scriu că autorii documentului au constat încălcarea Legii Concurenței de către întreprinderile Rompetrol Moldova SA, Lukoil-Moldova SRL, Petrom-Moldova SRL, Bemol-Retail SRL, Datario SRL și Tirex Petrol SA prin participarea la un acord/practică concertată care a fost îndreptată spre stabilirea/fixarea directă sau indirectă a prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare către terți la produsele petroliere principale și la gaz lichefiat pe teritoriul R. Moldova în perioada 15 mai 2019 – 18 ianuarie 2021.

De asemenea, autorii solicită amendarea companiilor vizate pentru încălcarea Legii Concurenței cu o sumă în mărime de la 2% până la 4% din cifra totală de afaceri înregistrată în anul anterior sancționării, factor de durată 1,2 cu luarea în considerarea a nivelului maxim.

Concluzie: Avem piață concurențială

Potrivit Raportului, șase companii controlează peste 80% din vânzările de carburanți. În raport, Consiliul Concurenței constată că „la prima vedere în Republica Moldova avem o piață concurențială, cu un nivel redus de concentrare, pe care intră un număr relativ mare de întreprinderi”.

Cei mai mari trei jucătoru de pe piață, potrivit raportului, sunt Rompetrol, Lukoil și Petrom – unicii care și importă combustibil, având contracte exclusiviste cu rafinăriile din România.

Din raport mai aflăm căcel mai mare jucător pe piața comerțului cu amănuntul a carburanților este Rompetrol Moldova, cu o cotă de 23,18% în 2019 și 24,09% – în 2020.

Raportul poate fi citit aici.

Acțiunea ANRE de a doua zi

A doua zi de la publicarea în presă a raportului confidențial, ANRE vine cu un anunț de mult așteptat de piața pentrolieră: atât de jucătorii de pe piață, cât și de consumatori.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vrea în regim de urgență să repare greșeala inițiată de autorii modificărilor în legislația privind piața petrolieră.

La două săptămâni de la intrarea în vigoare a unei metodologii, create în baza unei legi cu lacune, semnalele de alarmă au fost auzite și, desigur, văzute: mai multe rețele de benzinării au sistat vânzarea anumitor tipuri de combustibil, iar importatorii refuză să mai vândă en-gros, păstrând stocurile pentru propriile benzinării.

În acest sens, „Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, organizează vineri, 16.07.2021, ora 09:00, în regim online, consultări publice asupra proiectului de modificare a pct. 3 din Hotărârea Consiliului de administrație al ANRE nr. 254 din 14.06.2021.”

Graba strică treaba: Piața petrolieră se așteaptă la colaps. ANRE zice că a acționat regim de urgență

Legea și Metodologia cu lacune

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu explicații în legătură cu criza de pe piața petrolieră de la noi din țară. Reprezentanții instituției dau vina pe erorile de ordin juridic, tehnic și conceptual, care se conțin în proiectul de lege, prin care s-a aprobat noua metodologie de calcul a prețurilor la produselor petroliere.

Conform unui comunicat de presă, autorul legii a elaborat proiectul fără a recurge la expertiza Agenției și fără a ține cont de propunerile instituției, transmise Parlamentului din proprie inițiativă.

Agenția precizează că a fost pusă în situația să execute într-un termen extrem de restrâns prevederile acesteia, care conțineau grave erori.

Începând cu 1 iulie 2021, prețurile maximale de comercializare a produselor petroliere sunt determinate în conformitate cu noua Metodologie a ANRE.

Reprezentanții instituției spun că, pe fondul creșterii continue a cotațiilor la bursele internaționale și a cursului de schimb al monedei naționale în raport cu dolarul SUA, s-a reușit ca prețurile de comercializare a produselor petroliere începând cu 14 iunie curent să rămână neschimbate.

„Mai mult, începând cu data de 1 iulie, contrar trendului global, prețurile din Republica Moldova ușor s-au micșorat”, se arată în comunicatul ANRE.

Totodată, pentru a elimina carențele admise în lege, ANRE definitivează un set de propuneri pentru ajustarea Legii privind piața produselor petroliere și a cadrului normativ conex, care urmează să fie examinat prioritar și aprobat într-un termen cât mai scurt posibil de către noul Parlament ales.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.