Scurgere de informații: Document confidențial de la Consiliul Concurenței, publicat în plină criza petrolieră

Echipele a două redacții din Republica Moldova – Jurnal și TV8, au intrat în posesia unui document confidențial – este vorba despre raportul integral al Consiliului Concurenței privind piața petrolieră din țară.

Scurgere de informnații în plină criză

Se întâmplă exact la două săptămâni de când a intrat în vigoare noua modalitate de stabilire a prețurilor pentru combustibil, fapt care a dus la dispariția mai multor tipuri de combustibil din numeroase benzinării ale diferitor rețele. Se întâmplă în timp ce companiile importatoare refuză să vândă combustibil celorlalți jucători de pe piață pentru că se epuizează stocurile și e mai convenabil să vândă stocurile rămase în propriile benzinării.

Aceste informații sunt confirmate de surse ale Bani.md care preferă să păstreze anonimatul.

Scurgere de informații pentru a schimba accentele

Așa cum am fost obișnuiți, scurgerile de informații de la instituții de stat apar, adesea, în momente fierbinți, pentru a schimba accentele.

Echipa jurnaliștilor de la Cutia Neagră PLUS, TV 8, care au intrat în posesia raportului integral al Consiliului Concurenței privind piața petrolieră din țară și l-au publicat pe data de 14 iulie 2021, scriu că autorii documentului au constat încălcarea Legii Concurenței de către întreprinderile Rompetrol Moldova SA, Lukoil-Moldova SRL, Petrom-Moldova SRL, Bemol-Retail SRL, Datario SRL și Tirex Petrol SA prin participarea la un acord/practică concertată care a fost îndreptată spre stabilirea/fixarea directă sau indirectă a prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare către terți la produsele petroliere principale și la gaz lichefiat pe teritoriul R. Moldova în perioada 15 mai 2019 – 18 ianuarie 2021.

De asemenea, autorii solicită amendarea companiilor vizate pentru încălcarea Legii Concurenței cu o sumă în mărime de la 2% până la 4% din cifra totală de afaceri înregistrată în anul anterior sancționării, factor de durată 1,2 cu luarea în considerarea a nivelului maxim.

Concluzie: Avem piață concurențială

Potrivit Raportului, șase companii controlează peste 80% din vânzările de carburanți. În raport, Consiliul Concurenței constată că „la prima vedere în Republica Moldova avem o piață concurențială, cu un nivel redus de concentrare, pe care intră un număr relativ mare de întreprinderi”.

Cei mai mari trei jucătoru de pe piață, potrivit raportului, sunt Rompetrol, Lukoil și Petrom – unicii care și importă combustibil, având contracte exclusiviste cu rafinăriile din România.

Din raport mai aflăm căcel mai mare jucător pe piața comerțului cu amănuntul a carburanților este Rompetrol Moldova, cu o cotă de 23,18% în 2019 și 24,09% – în 2020.

Raportul poate fi citit aici.

Acțiunea ANRE de a doua zi

A doua zi de la publicarea în presă a raportului confidențial, ANRE vine cu un anunț de mult așteptat de piața pentrolieră: atât de jucătorii de pe piață, cât și de consumatori.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vrea în regim de urgență să repare greșeala inițiată de autorii modificărilor în legislația privind piața petrolieră.

La două săptămâni de la intrarea în vigoare a unei metodologii, create în baza unei legi cu lacune, semnalele de alarmă au fost auzite și, desigur, văzute: mai multe rețele de benzinării au sistat vânzarea anumitor tipuri de combustibil, iar importatorii refuză să mai vândă en-gros, păstrând stocurile pentru propriile benzinării.

În acest sens, „Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, organizează vineri, 16.07.2021, ora 09:00, în regim online, consultări publice asupra proiectului de modificare a pct. 3 din Hotărârea Consiliului de administrație al ANRE nr. 254 din 14.06.2021.”

Graba strică treaba: Piața petrolieră se așteaptă la colaps. ANRE zice că a acționat regim de urgență

Legea și Metodologia cu lacune

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu explicații în legătură cu criza de pe piața petrolieră de la noi din țară. Reprezentanții instituției dau vina pe erorile de ordin juridic, tehnic și conceptual, care se conțin în proiectul de lege, prin care s-a aprobat noua metodologie de calcul a prețurilor la produselor petroliere.

Conform unui comunicat de presă, autorul legii a elaborat proiectul fără a recurge la expertiza Agenției și fără a ține cont de propunerile instituției, transmise Parlamentului din proprie inițiativă.

Agenția precizează că a fost pusă în situația să execute într-un termen extrem de restrâns prevederile acesteia, care conțineau grave erori.

Începând cu 1 iulie 2021, prețurile maximale de comercializare a produselor petroliere sunt determinate în conformitate cu noua Metodologie a ANRE.

Reprezentanții instituției spun că, pe fondul creșterii continue a cotațiilor la bursele internaționale și a cursului de schimb al monedei naționale în raport cu dolarul SUA, s-a reușit ca prețurile de comercializare a produselor petroliere începând cu 14 iunie curent să rămână neschimbate.

„Mai mult, începând cu data de 1 iulie, contrar trendului global, prețurile din Republica Moldova ușor s-au micșorat”, se arată în comunicatul ANRE.

Totodată, pentru a elimina carențele admise în lege, ANRE definitivează un set de propuneri pentru ajustarea Legii privind piața produselor petroliere și a cadrului normativ conex, care urmează să fie examinat prioritar și aprobat într-un termen cât mai scurt posibil de către noul Parlament ales.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.