Ioniță, despre noul proiect ANRE: Absolut ilegal, cu toate elementele unei crime economice. CNA și PG să verifice

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat astăzi consultări publice pentru discuția unui nou proiect, menit să rezolve probelemele apărute la importul combustibililor în Republica Moldova și la combaterea unei crize petroliere în țară. Deși a prezentat comunicarea din punctul de vedere al soluționării unei probleme, proiectul nou propus ar putea aduce mai multe daune, atenționează expertul economic Veaceslav Ioniță.

„Noul proiect, comparativ cu metodologia existentă, aduce și mai multe daune. Este un proiect absolut ilegal și are toate elementele cheie ale unei crime economice, realizate în beneficiul unui grup restrâns de companii. Acest proiect legalizează una dintre schemele tenebre folosite de en-grosiști”.

„Prin această metodologie se crește prețul plafon pentru companiile care vând combustibil en-gros și se iau toți banii micilor distribuitori. Până în prezent, pentru a scăpa de limitările ANRE, companiile mari au impus micii furnizori să procure combustibil în zone offshore, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Acest fapt majora prețul de import pentru distibuitori cu 50$ la tonă. Autoritățile statului pot verifica lejer: companiile mari și-au impus prețul contrar metodologiilor ANRE, ceea ce este un vădit abuz de poziție dominantă pe piață și un mecanism de falimentare al micilor distribuitori”.

CNA și PG să verifice

Noul mecanism propus este o schemă de falimentare a micilor companii și de creare a unei situații de abuz de poziție dominantă pe piața petrolieră, explică economistul Veaceslav Ioniță.

„În acest context, micile companii se vor adresa la Procuratura Generală pentru începerea unui dosar ce vizează crima economică. Totodată, Centrul Național Anticorupție trebuie să verifice interesul ANRE în promovarea unei metotolodii ilegale în favoarea unui grup de companii.”

Dubios este faptul și de ce „Consiliul Concurenței nu intervine pentru stoparea acestui abuz și situații de monopol din Moldova”.

Procuratura Generală, în acest sens, ar trebui să verifice metodologia din perspectiva unei crime economice, care are la bază două elemente cheie:

Crima economică în privința unui grup larg de companii mici (acestea din urmă pot da în judecată Republica Moldova și pot cere despăgubiri).
Prejudiciul creat bugetului de stat prin creșterea pieței tenebre a produselor petroliere.

Schema prin care diverse companii procură în volum en-gros combustibil și îl vând cu ridicata, fără a deține licență, acte permisive, este deja cunoscută. Potrivit lui Ioniță, volumul pieței tenebre reprezintă 38% din întregul volum al pieței, echivalentul a 270 de mii de tone. Astfel, valoarea prejudiciului adus bugetului de stat depășește zeci de milioane de lei.

Acoperișul ANRE pentru trei mari companii

În acest context, companiile mici autohtone nu vor mai beneficia de prețuri favorabile și vor falimenta, explică Ioniță. Potrivit acestuia, cele mai mari companii petroliere de pe piață, cu capital internațional, nu au în proprietate benzinării proprii, ele le închiriază de la sute de mici antreprenori. În lipsa unor condiții echitabile pe piață, aceste mici companii vor falimenta. Este un alt mecanism de preluare a afacerilor, sub stricta coordonare a ANRE.

În acest context, CNA ar trebui să verifice dacă această metodologie este realizată din incompetență sau are o motivație economică în spate.

Noua Nouă Metodologie

Bani.md amintește că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat că vrea în regim de urgență să repare greșeala inițiată de autorii modificărilor în legislația privind piața petrolieră.

La două săptămâni de la intrarea în vigoare a unei metodologii, create în baza unei legi cu lacune, semnalele de alarmă au fost auzite și, desigur, văzute: mai multe rețele de benzinării au sistat vânzarea anumitor tipuri de combustibil, iar importatorii refuză să mai vândă en-gros, păstrând stocurile pentru propriile benzinării.

În acest sens, „Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, organizează vineri, 16.07.2021, ora 09:00, în regim online, consultări publice asupra proiectului de modificare a pct. 3 din Hotărârea Consiliului de administrație al ANRE nr. 254 din 14.06.2021.”

O nouă decizie pe termen scurt

Elaborarea în regim de urgență a proiectului respectiv vine într-un context de perturbare a importurilor de produse petroliere pe piața regională, a creșterii continue a cotațiilor internaționale și are ca scop neadmiterea unor posibile penurii pe piața carburanților din Republica Moldova.

Decizia supusă consultărilor comportă un caracter urgent, cu efecte scontate pe termen scurt, ulterior fiind necesară revizuirea într-un termen cât mai scurt posibil a Legii privind piața produselor petroliere nr.461/2001, modificată recent prin Legea nr. 54/2021.

Bani.md precizează că potrivit raportului confidențial al Consiliului Concurenței, apărut în presă ieri, cei mai mari trei jucători de pe piață sunt Rompetrol, Lukoil și Petrom – unicii care și importă combustibil, având contracte exclusiviste cu rafinăriile din România.

Din raport mai aflăm că cel mai mare jucător pe piața comerțului cu amănuntul a carburanților este Rompetrol Moldova, cu o cotă de 23,18% în 2019 și 24,09% – în 2020.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.