Ioniță, despre noul proiect ANRE: Absolut ilegal, cu toate elementele unei crime economice. CNA și PG să verifice

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat astăzi consultări publice pentru discuția unui nou proiect, menit să rezolve probelemele apărute la importul combustibililor în Republica Moldova și la combaterea unei crize petroliere în țară. Deși a prezentat comunicarea din punctul de vedere al soluționării unei probleme, proiectul nou propus ar putea aduce mai multe daune, atenționează expertul economic Veaceslav Ioniță.

„Noul proiect, comparativ cu metodologia existentă, aduce și mai multe daune. Este un proiect absolut ilegal și are toate elementele cheie ale unei crime economice, realizate în beneficiul unui grup restrâns de companii. Acest proiect legalizează una dintre schemele tenebre folosite de en-grosiști”.

„Prin această metodologie se crește prețul plafon pentru companiile care vând combustibil en-gros și se iau toți banii micilor distribuitori. Până în prezent, pentru a scăpa de limitările ANRE, companiile mari au impus micii furnizori să procure combustibil în zone offshore, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Acest fapt majora prețul de import pentru distibuitori cu 50$ la tonă. Autoritățile statului pot verifica lejer: companiile mari și-au impus prețul contrar metodologiilor ANRE, ceea ce este un vădit abuz de poziție dominantă pe piață și un mecanism de falimentare al micilor distribuitori”.

CNA și PG să verifice

Noul mecanism propus este o schemă de falimentare a micilor companii și de creare a unei situații de abuz de poziție dominantă pe piața petrolieră, explică economistul Veaceslav Ioniță.

„În acest context, micile companii se vor adresa la Procuratura Generală pentru începerea unui dosar ce vizează crima economică. Totodată, Centrul Național Anticorupție trebuie să verifice interesul ANRE în promovarea unei metotolodii ilegale în favoarea unui grup de companii.”

Dubios este faptul și de ce „Consiliul Concurenței nu intervine pentru stoparea acestui abuz și situații de monopol din Moldova”.

Procuratura Generală, în acest sens, ar trebui să verifice metodologia din perspectiva unei crime economice, care are la bază două elemente cheie:

Crima economică în privința unui grup larg de companii mici (acestea din urmă pot da în judecată Republica Moldova și pot cere despăgubiri).
Prejudiciul creat bugetului de stat prin creșterea pieței tenebre a produselor petroliere.

Schema prin care diverse companii procură în volum en-gros combustibil și îl vând cu ridicata, fără a deține licență, acte permisive, este deja cunoscută. Potrivit lui Ioniță, volumul pieței tenebre reprezintă 38% din întregul volum al pieței, echivalentul a 270 de mii de tone. Astfel, valoarea prejudiciului adus bugetului de stat depășește zeci de milioane de lei.

Acoperișul ANRE pentru trei mari companii

În acest context, companiile mici autohtone nu vor mai beneficia de prețuri favorabile și vor falimenta, explică Ioniță. Potrivit acestuia, cele mai mari companii petroliere de pe piață, cu capital internațional, nu au în proprietate benzinării proprii, ele le închiriază de la sute de mici antreprenori. În lipsa unor condiții echitabile pe piață, aceste mici companii vor falimenta. Este un alt mecanism de preluare a afacerilor, sub stricta coordonare a ANRE.

În acest context, CNA ar trebui să verifice dacă această metodologie este realizată din incompetență sau are o motivație economică în spate.

Noua Nouă Metodologie

Bani.md amintește că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat că vrea în regim de urgență să repare greșeala inițiată de autorii modificărilor în legislația privind piața petrolieră.

La două săptămâni de la intrarea în vigoare a unei metodologii, create în baza unei legi cu lacune, semnalele de alarmă au fost auzite și, desigur, văzute: mai multe rețele de benzinării au sistat vânzarea anumitor tipuri de combustibil, iar importatorii refuză să mai vândă en-gros, păstrând stocurile pentru propriile benzinării.

În acest sens, „Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, organizează vineri, 16.07.2021, ora 09:00, în regim online, consultări publice asupra proiectului de modificare a pct. 3 din Hotărârea Consiliului de administrație al ANRE nr. 254 din 14.06.2021.”

O nouă decizie pe termen scurt

Elaborarea în regim de urgență a proiectului respectiv vine într-un context de perturbare a importurilor de produse petroliere pe piața regională, a creșterii continue a cotațiilor internaționale și are ca scop neadmiterea unor posibile penurii pe piața carburanților din Republica Moldova.

Decizia supusă consultărilor comportă un caracter urgent, cu efecte scontate pe termen scurt, ulterior fiind necesară revizuirea într-un termen cât mai scurt posibil a Legii privind piața produselor petroliere nr.461/2001, modificată recent prin Legea nr. 54/2021.

Bani.md precizează că potrivit raportului confidențial al Consiliului Concurenței, apărut în presă ieri, cei mai mari trei jucători de pe piață sunt Rompetrol, Lukoil și Petrom – unicii care și importă combustibil, având contracte exclusiviste cu rafinăriile din România.

Din raport mai aflăm că cel mai mare jucător pe piața comerțului cu amănuntul a carburanților este Rompetrol Moldova, cu o cotă de 23,18% în 2019 și 24,09% – în 2020.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.