STUDIU! Care este numărul perfect de porții de fructe și legume pe care trebuie să le consumați în fiecare zi

Cinci este noul tău număr norocos.Un nou studiu publicat de American Heart Association (AHA), ce a analizat datele a două milioane de oameni din întreaga lume, a stabilit că acesta este numărul de porții de fructe și legume pe care trebuie să le consumați în fiecare zi.

Două dintre aceste cinci porții ar trebui să fie fructe, iar celelalte trei ar trebui să se concentreze pe legume, a constatat studiul. „Această combinație oferă cel mai mare beneficiu în ceea ce privește prevenirea bolilor cronice majore și este un raport realizabil”, a declarat autorul principal Dr. Dong Wang, epidemiolog și nutriționist la Harvard Medical School și Brigham and Women’s Hospital din Boston, într-un comunicat.

Cu toate acestea, au existat diferențe în ceea ce privește beneficiile, în funcție de fructele sau legumele în cauză. „Am constatat, de asemenea, că nu toate fructele și legumele sunt benefice în aceeași măsură, chiar dacă recomandările dietetice actuale tratează în general toate tipurile de fructe și legume, inclusiv legumele cu amidon, sucurile de fructe și cartofii, la fel”, a spus Wang.

Mazărea, porumbul, cartofii și alte legume cu amidon, de exemplu, nu au fost asociate cu un risc redus de deces sau boli cronice specifice. Legumele cu frunze verzi, bogate în beta-caroten și vitamina C, cum ar fi spanacul, salata verde cu frunze și varza, împreună cu morcovii, sun considerabil mai benefice.

Din categoria fructelor, fructele ambalate cu beta-caroten și vitamina C, cum ar fi fructele de pădure și citricele, au contribuit, de asemenea, la reducerea riscului de deces și de boli cronice. Cu toate acestea, sucul de fructe nu a făcut-o. Cercetările anterioare au constatat că fibra din fructele întregi este cheia beneficiilor.

„Totalitatea dovezilor din studiu” ar trebui să convingă profesioniștii din domeniul sănătății să promoveze consumul de mai multe fructe și legume ca strategie dietetică cheie și ca cetățenii să accepte acest lucru ”, au scris dr. Naveed Sattar și dr. Nita Forouhi într-un editorial care va fi publicat în aprilie.

Sattar este profesor la Institutul de Științe Cardiovasculare și Medicale de la Universitatea din Glasgow, iar Forouhi conduce programul de epidemiologie nutrițională al Unității de Epidemiologie MRC de la Universitatea din Cambridge. Niciunul dintre ei nu a fost implicat în noul studiu.

#legume pentru dieta #fructe benefice #legume benefice #vitamina C #fructe pentru dieta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.