Un grup de profesori, instruiți să predea educația ecologică în opt școli din țară

Elevii din opt școli din țară vor studia un program unic de educație ecologică, după ce mai mulți profesori din localitățile Boșcana, Jevreni, Coșernița, Onițcani și Sîngera au fost instruiți să cultive în elevii lor responsabilitatea și grija față de mediul în care locuiesc.

Pe lângă un ghid în care profesorilor li se explică modul de organizare a lecțiilor, într-un mod captivant pe temele de mediu, în școlile participante, în acest proiect vor fi create și „patrule eco” – grupuri de elevi care vor monitoriza situația de mediu la ei în școală și localitate.

Educația privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătățească după posibilitate calitatea vieții, prin asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva și împiedica apariția problemelor de mediu. Educația de mediu poate ajuta oamenii să câștige cunoștințe, deprinderi, motivații, valori și angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului și de a-și asuma răspunderea pentru menținerea calității mediului, explică experții „Hai Moldova”, care au instruit profesorii.

Conform unui ghid lansat de „Hai Moldova”, profesori sunt îndemnați:

Să organizeze mai multe lecții în natură
Să adapteze lecția la stilul lor de predare, fiind creativi și folosind orice alt material ajutător care va face lecția mai interesantă
Să adauge studii de caz în procesul de predare.

Programul își propune să cultive elevilor problemele de mediu din țară noastră. De asemenea, elevii vor fi învățați să deprindă un comportament conștiincios de mediu.

Precizăm că, în fiecare an, în Republica Moldova sunt generate aproape 3 milioane de tone de deșeuri.

#educatie ecologica #temele de mediu #hai moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.