O nouă cramă în Moldova - mic producător de vinuri care a rezistat crizei și a deschis o cramă pentru turiști

O nouă Cramă a fost lansată în satul Pitușca, raionul Călărași, de familia Tataru cu o experiență de peste 15 ani în viticultură.

Aceștia au extins afacerea prin lansarea serviciilor oenoturistice și vânzarea vinului îmbuteliat cu marcă proprie pe piața națională, datorită investiției familiei și asistenței oferite de USAID și Ambasada Suediei.

Familia Tataru dispune de șapte hectare de teren pe care cultivă struguri. Deși au experiență de producere a vinului țărănesc de mai mulți ani, Vasile și Svetlana Tataru s-au aliniat standardelor de calitate de producere a vinului îmbuteliat abia în anul 2019, după ce, cu ajutorul partenerilor externi, au procurat mai multe echipamente, precum rezervoarele de oțel inoxidabil și fermentatoare, stație frigorifică, pompe etc.

În plus, producătorul a fost asistat pe parcursul ultimilor doi ani de un mentor-vinificator, de la care a învățat tehnologiile și practicile bune în producerea unui vin de autor.

Vinificatorul Vasile Tataru susține că suportul obținut de la USAID și Ambasada Suediei l-au ajutat să facă un pas important pentru mica sa afacere și să tranziteze de la producerea vinului în butoi la vinul îmbuteliat.

Noile echipamente au contribuit la îmbunătățirea considerabilă a calității vinului, ceea ce i-a permis producătorului să certifice și să lanseze vinul îmbuteliat cu identitate de brand, la un preț care îi permite să câștige de cinci ori mai multă valoare adăugată la un kilogram de vin produs pe podgoriile proprii.

Primele 2.500 de sticle de vinuri albe seci Muscat Ottonel, Chardonnay, rose sec Cabernet Sauvignon și roșu sec Cabernet Sauvignon marca Crama Tataru au fost produse din recolta 2019 și au fost lansate pe piață în mijlocul pandemiei Covid-19.

În pofida provocărilor cauzate de pandemie, vinăria a reușit să devină cunoscută consumatorilor prin intermediul campaniilor de promovare și a târgurilor locale inițiate de Asociația micilor producători de vinuri din Moldova.

Totodată, datorită creșterii interesului pentru turismul intern, catalizat de restricțiile de călătorie impuse de pandemie, familia Tătaru a amenajat pivnița pentru tururi turistice și a creat o zonă de degustare a vinurilor.

Crama Tătaru a dezvoltat câteva pachete de servicii oenoturistice și este inclusă în rutele de turism regional din Plaiul Fagului, urmând să integreze și ruta națională Drumul Vinului Moldovei, acreditata de Consiliul Europei ca rută cultural-europeană.

În activitățile Cramei sunt implicați și cei doi fii ai familiei Tataru, unul fiind student în România, unde studiază agricultura și vinificația, iar altul – elev și participă atât la lucrările din vie, cât și la producerea vinului.

În prezent, în Republica Moldova activează peste 50 de mici producători de vinuri, care produc peste 500 mii sticle de vin, exploatează circa 400 ha de viță de vie, dintre care 14 mici crame dezvoltă afaceri enoturistice, majoritatea fiind membrii Asociației micilor producători de vinuri din Moldova, care au beneficiat de granturile și asistența partenerilor strategici ai industriei vitivinicole USAID și Guvernul Suediei.

#crama tataru #vin #afacere #turisti #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.