FĂRĂ PRECEDENT! Porturile lumii se confruntă cu cea mai mare criză din ultimii 65 de ani: penurii, prețuri ridicate

Porturile din întreaga lume s-au confruntat dintotdeauna cu întârzieri cauzate de valuri, ceaţă şi furtuni, însă pandemia a provocat cele mai ample perturbări de la lansarea transportului maritim containerizat în urmă cu 65 de ani, scrie Financial Times.

„Pandemia de coronavirus a evidenţiat cât de disperată este nevoia de investiţii a porturilor“, arată John Manners-Bell, CEO al companiei de consultanţă Transport Intelligence. „Întreaga infrastructură portuară a fost copleşită în ultimul an“.

În prezent, 353 de nave sunt blocate în afara porturilor din întreaga lume, peste dublul numărului de la începutul acestui an.

Blocajele riscă să provoace penurii şi întârzieri în livrări, împingând în sus preţurile şi stârnind nemulţumirea consumatorilor într-o perioadă în care un boom al shoppingului online generat de pandemie a crescut cererea de livrări rapide, scrie Ziarul Financiar.

Costurile de transport maritim pe principalele rute dintre China, SUA şi Europa au crescut considerabil din cauza restricţiilor la graniţe, cerinţelor de distanţare socială şi închiderii de fabrici. Toate acestea au creat haos nivelul lanţurilor tradiţionale de aprovizionare. O altă problemă gravă este și lipsa de capacitate.

Preţul transportului maritim de bunuri din Asia către Europa a crescut puternic în ultimul an, însă în ultimele luni creşterea a fost deosebit de dramatică. Întârzierile pe ruta China-Europa sunt în creştere de asemenea.

Chiar şi înainte de pandemie, porturile se aflau sub presiune pentru upgradarea infrastructurii. Însă îmbunătăţirea infrastructurii reprezintă doar o parte a problemei, potrivit lui Turloch Mooney, din cadrul IHS Markit. Pandemia a scos la lumină nevoia de o coordonare, schimb de informaţii sporite şi de digitalizare la nivelul întregului lanţ de aprovizionare.

Cea mai importantă întrebare probabil este cum se vor adapta porturile la posibile schimbări ale cererii de consum după pandemie.

#porturi #penurii #livrari #cea mai #mare #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.