Porturile din întreaga lume s-au confruntat dintotdeauna cu întârzieri cauzate de valuri, ceaţă şi furtuni, însă pandemia a provocat cele mai ample perturbări de la lansarea transportului maritim containerizat în urmă cu 65 de ani, scrie Financial Times.
„Pandemia de coronavirus a evidenţiat cât de disperată este nevoia de investiţii a porturilor“, arată John Manners-Bell, CEO al companiei de consultanţă Transport Intelligence. „Întreaga infrastructură portuară a fost copleşită în ultimul an“.
În prezent, 353 de nave sunt blocate în afara porturilor din întreaga lume, peste dublul numărului de la începutul acestui an.
Blocajele riscă să provoace penurii şi întârzieri în livrări, împingând în sus preţurile şi stârnind nemulţumirea consumatorilor într-o perioadă în care un boom al shoppingului online generat de pandemie a crescut cererea de livrări rapide, scrie Ziarul Financiar.
Costurile de transport maritim pe principalele rute dintre China, SUA şi Europa au crescut considerabil din cauza restricţiilor la graniţe, cerinţelor de distanţare socială şi închiderii de fabrici. Toate acestea au creat haos nivelul lanţurilor tradiţionale de aprovizionare. O altă problemă gravă este și lipsa de capacitate.
Preţul transportului maritim de bunuri din Asia către Europa a crescut puternic în ultimul an, însă în ultimele luni creşterea a fost deosebit de dramatică. Întârzierile pe ruta China-Europa sunt în creştere de asemenea.
Chiar şi înainte de pandemie, porturile se aflau sub presiune pentru upgradarea infrastructurii. Însă îmbunătăţirea infrastructurii reprezintă doar o parte a problemei, potrivit lui Turloch Mooney, din cadrul IHS Markit. Pandemia a scos la lumină nevoia de o coordonare, schimb de informaţii sporite şi de digitalizare la nivelul întregului lanţ de aprovizionare.
Cea mai importantă întrebare probabil este cum se vor adapta porturile la posibile schimbări ale cererii de consum după pandemie.
