IGP pierde un șef-adjunct! Acesta și-a început activitatea în cadrul MAI din anul 1999

Comisarul Vitalie Bostan şi-a dat demisia din funcţia de şef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (IGP). Informaţia a fost confirmată de către Diana Fetco, șefa Secției Comunicare și Protocol a IGP, scrie zdg.md.

Solicitată de ZdG, Diana Fetco a declarat că Vitalie Bostan a depus, pe 16 august, cererea de demisie la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), iar astăzi, 17 august, ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a aprobat cererea.

„Vitalie Bostan şi-a dat demisia din propria iniţiativă şi doamna ministră Ana Revenco a acceptat-o. Cererea de demisie a fost depusă la Ministerul Afacerilor Interne pe data de 16 august”, a precizat Diana Fetco.

În luna august a anului 2020, printr-un ordin al fostului ministru Pavel Voicu, Bostan a fost numit șef-adjunct al IGP.

Vitalie Bostan a deţinut anterior funcția de șef interimar al Inspectoratului Național de Investigații INI din cadrul IGP, iar înainte de aceasta a deținut funcția de șef al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

În perioada 2010-2014, Bostan a fost șef adjunct al Comisariatului de Poliție Tighina.

Potrivit unui comunicat al IGP, Vitalie Bostan și-a început activitatea în cadrul MAI din anul 1999.

#sef-adjunct #IGP #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA