Intel va intra pe piața plăcilor video în 2022. Compania va intra, astfel, în concurență directă cu AMD ȘI NVIDIA

17 Aug. 2021, 13:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
17 Aug. 2021, 13:24 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Începând cu 2022, compania americană Intel va intra plăcilor video cu brandul Arc, care va include servicii de software și hardware.

Potrivit unui comunicat de presă Intel, prima soluție grafică din seria Arc poartă numele de cod Alchimist, cunoscută anterior ca DG2 și va fi lansată în primul trimestru al lui 2022. Gigantul a dezvăluit și numele de cod ale generațiilor viitoare sub marca Arc: Battlemage, Celestial și Druid.

Soluția grafică va fi disponibilă pe desktop, cât și pe telefonul mobil și va include plăci dedicate și integrate.

„Astăzi marcăm un moment cheie în călătoria grafică pe care am început-o acum câțiva ani. Lansarea mărcii Intel Arc și dezvăluirea generațiilor viitoare de hardware înseamnă angajamentul profund și continuu al Intel față de jucătorii și creatorii de pretutindeni. Avem echipe care muncesc incredibil pentru a ne asigura că oferim experiențe de primă clasă și fără probleme atunci când produsele vor fi disponibile, adică la începutul anului viitor”, spune Roger Chandler, vicepreședinte Intel și manager general al produselor și soluțiilor grafice pentru clienți.

Placile video Intel vor avea la bază o microarhitectură denumită Xe-HPG, care combină mai multe microarhitecturi actuale și care are avantaje precum eficiență, scalabilitate și facilități grafice avansate.

Compania susține că plăcile video Arc vor îmbunătăți calitatea imaginii, folosindu-se de inteligența artificială. Astfel, Intel va intra în concurență directă cu producători americani de procesoare AMD și NVIDIA.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.