CSP a desemnat membrul la Consiliul de Integritate, chiar dacă ministrul Justiției s-a plâns că nu-l cunoaște

17 Aug. 2021, 12:46
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Aug. 2021, 12:46 // Actual //  MD Bani

Mariana Gornea a fost desemnată membră a Consiliului de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate din rândul procurorilor. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), la ședința de marți, 17 august curent, în contextul în care a expirat mandatul lui Mircea Roșioru. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, s-a plâns că nu cunoaște candidatura, scrie Realitatea.md.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care este prezent pentru prima dată la o ședință de CSP, în urma învestirii în funcție, a amintit și la mijloc că a primit întârziat agenda, dând de înțeles că nu a avut suficiente materiale pentru a analiza candidatura. Astfel, a propus să fie amânat subiectul, însă nu a fost să fie.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, l-a asigurat că procurora Mariana Gornea are o experiență vastă în sistem și că colegii au încredere în ea. Alți membri ai CSP i-au subliniat că este bine că nu a auzit, ceea ce înseamnă că nu este vreo investigație jurnalistică pe numele ei.

Într-un final, candidatura Marianei Gornea a fost susținută cu majoritate de voturi. Mandatul este de 5 ani.

În prezent, procurora este șefa Secției justiției juvenile în cadrul Procuraturii Generale.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.