(VIDEO) Cum va fi organizat HRAMUL orașului Chișinău în acest an? Ce spune primarul

23 Aug. 2021, 10:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Aug. 2021, 10:53 // Actual //  MD Bani

În acest an se împlinesc 585 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului. Cu această ocazie, Primăria Capitalei, alături de Direcția Cultură, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport va organiza mai multe evenimente în toate sectoarele orașului, scrie Realitatea.md.

Ce-i drept, acestea vor fi modeste, comparativ cu cele de acum câțiva ani, când centrul orașului era arhiplin de vizitatori. Din cauza pandemiei de COVID-19, dar și numărului de cazuri care crește ca pe drojdii, în acest an, se va renunța la concerte și târguri de amploare.

Despre asta a anunțat edilul Capitalei, Ion Ceban, în cadrul ședinței Primăriei munciipiului Chișinău.

„Hramul orasului Chișinău, să fie organizate evenimente mai mici, mai dispersate, simbolic, asta e situația. Nu vrem să avem spitale pline cu infectați. Din toamnă vrem să deschidem școlile și grădinițele, iar instituțiile să activeze în regim normal”, a anunțat Ceban.

De asemenea, Ceban a mai anunțat că Forul economic, planificat pentru a fi organizat în luna octombrie, va fi amânat până la primăvară. La acest eveniment urmau să fie prezenți circa 600 de persoane, atât din țară, cât și de peste hotare.

Amintim că potrivit datelor din cronici, denumirea de Chișinău a fost menționată pentru prima dată într-un hrisov întocmit pe 17 iulie 1436, la Vaslui. Documentul era o Carte Domnească de Întăritură, prin care, domnii Țării Moldovei, Ilie și Ștefan au dat și i-au întărit lui Oancea Logofăt pentru credincioasă slujbă, mai multe sate de pe Răut, Ichel și Bâc, dintre care făceau parte și Procopinți, Macicăuți și Cozarăuți.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!