Ce sunt subvențiile? Aspecte contabile în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate

23 Aug. 2021, 15:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
23 Aug. 2021, 15:18 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În conformitate cu SNC ”CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII”, subvențiile sunt definite ca asistenţă acordată de Guvern, alte autorităţi ale administrației publice, instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale sub forma unor transferuri de resurse cu condiţia respectării de către entitate a anumitor cerinţe, scrie contabilsef.md.

Subvenţiile se împart în două categorii: subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor.

Pimele (Subvenţiile aferente activelor) reprezintă subvenţii primite sub formă de active imobilizate sau de mijloace băneşti destinate pentru procurarea/crearea şi/sau dobîndirea în alt mod a acestor active.

La rândul lor, subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decît cele aferente activelor. Acestea pot fi destinate acoperirii costurilor/cheltuielilor perioadelor precedente, curente sau viitoare, sau pentru reducerea datoriilor faţă de stat şi/sau alţi creditori.

Subvenţiile se recunosc iniţial în baza contabilităţii de angajamente în cazul existenţei unei certitudini întemeiate că:
1)     entitatea va respecta condiţiile impuse de acordarea subvenţiilor;
2)     subvenţiile vor fi primite;
3)     valoarea subvenţiilor poate fi evaluată în mod credibil.

Subvenţiile se evaluează iniţial în funcţie de forma (monetară sau nemonetară) în care acestea au fost primite. Subvenţiile primite sub formă monetară se evaluează la valoarea lor nominală, iar cele sub formă nemonetară în mărimea valorii de intrare a activelor primite care se determină în conformitate cu standardele de contabilitate.

Subvenţiile recunoscute se înregistrează iniţial (la primirea documentului confirmativ) ca majorare simultană a creanţelor şi a datoriilor (veniturilor anticipate). Primirea efectivă a subvenţiilor se reflectă ca majorare a activelor respective sau diminuare a datoriilor faţă de stat şi/sau alţi creditori şi diminuare a creanţelor.

Subvenţiile înregistrate ca datorii (venituri anticipate) se decontează la venituri curente în perioadele în care au fost efectuate cheltuielile pe seama subvenţiilor. Această regulă nu se extinde asupra entităţilor de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile publice cu autonomie financiară.

Subvenţiile aferente activelor amortizabile recunoscute pînă la transmiterea în exploatare a acestora se decontează la venituri curente pe parcursul perioadelor de utilizare a acestora şi în proporţia amortizării aferente activelor intrate pe seama subvenţiilor.

Exemplu: Pentru realizarea unui program de instruire o entitate a primit o subvenţie în sumă de 185 200 lei, destinată procurării calculatoarelor. Avizul privind acordarea subvenţiei a fost primit în mai 2021, iar mijloacele băneşti au fost încasate în iulie 2021. În august 2021 entitatea a procurat din surse proprii şi din contul subvenţiei calculatoare în valoare totală de 463 000 lei care nu necesită costuri suplimentare de pregătire pentru utilizarea prestabilită şi au fost transmise în exploatare în aceiaşi lună. Durata de utilizare a calculatoarelor constituie 3 ani, amortizarea se calculează prin metoda liniară.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:
în mai 2021:
–     Dt 234.3 Ct 424.1 – recunoaşterea subvenţiei în sumă de 185 200 lei – ca majorare concomitentă a creanţelor curente şi a veniturilor anticipate pe termen lung;
în iulie 2021:
–     Dt 242.1 Ct 234.3 – primirea subvenţiei în sumă de 185 200 lei – ca majorare a numerarului şi diminuare a creanţelor curente;
în august 2021:
–     Dt 123.3 Ct 521.1 – procurarea şi transmiterea în exploatare a calculatoarelor în valoare de 463 000 lei – ca majorare concomitentă a imobilizărilor corporale şi a datoriilor curente;
în septembrie-decembrie 2021:
–     Dt 713.2 Ct 124.3 calcularea amortizării calculatoarelor în sumă de 51 444 lei [(463 000 lei : 3 ani) x (4 luni : 12 luni)] – ca majorare simultană a cheltuielilor curente şi a amortizării imobilizărilor corporale;
–     Dt 424.1 Ct 535.1 – înregistrarea cotei curente a veniturilor anticipate pe termen lung în sumă de 61 733 lei (185 200 lei : 3 ani) – ca diminuare a veniturilor anticipate pe termen lung şi majorare a veniturilor anticipate curente;
–     Dt 535.1 Ct 612 – decontarea subvenţiei utilizate în mărimea amortizării aferente calculatoarelor procurate din contul subvenţiei în sumă de 20 578 lei [(185 200 lei : 3 ani) x (4 luni : 12 luni)] lei – ca diminuare a veniturilor anticipate şi majorare a veniturilor curente.

Atragem atenția că organizațiile necomerciale pot ține evidența veniturilor și cheltuielilor din subvenții la conturile 616 și 716* din Planul general de conturi contabile.

Note:
*Contul 616 „Venituri aferente mijloacelor cu destinație specială” este destinat generalizării informației privind veniturile organizațiilor necomerciale sub formă de granturi, donații, alocații, asistență financiară sau tehnică, alte finanțări și încasări a căror utilizare este condiționată de realizare unor misiuni speciale  aferente activității statutare.
Contul 717 „Alte cheltuieli (cu excepția cheltuielilor din activitatea economică)” este destinat generalizării informației privind alte cheltuieli suportate, cu excepția celor din activitatea economică a organizației necomerciale și care nu pot fi atribuite la cheltuieli aferente mijloacelor cu destinație specială.

23 Sept. 2026, 12:23
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
23 Sept. 2026, 12:23 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Un apartament a ajuns să aibă calculat un consum de 364 de metri cubi de apă caldă într-o singură lună, după ce diferența dintre contorul comun al blocului și consumurile declarate a fost repartizată unor locatari cu contoare expirate sau fără date de consum. Cazul este reflectat în proiectul elaborat de Ministerul Energiei pentru modificarea Regulamentului cu privire la prestarea şi achitarea serviciilor comunale şi necomunale, ca exemplu al situațiilor nerealiste la care poate duce actualul mecanism de repartizare.

Pentru a evita astfel de situații, Ministerul Energiei propune schimbări privind facturarea apei, apei calde și energiei termice, dar și modul de verificare a contoarelor și de recalculare a facturilor. Problema contoarelor expirate este una semnificativă. În perioada septembrie 2023 – august 2025, verificarea metrologică a contoarelor era expirată în fiecare lună la aproximativ 6 400–7 700 de apartamente din aria de activitate a Termoelectrica. În același timp, întreprinderea a identificat aproximativ 100 de unități lunar în care indicii reali ai contoarelor de apă caldă nu corespundeau celor declarați de proprietari sau locatari.

În acest context, proiectul propune ca apartamentele fără contoare sau cu contoare a căror verificare metrologică a expirat să fie facturate după norma de consum per persoană doar în primele trei luni. După această perioadă, diferențele de consum vor fi repartizate între unitățile necontorizate. Dacă diferența nu este acoperită, restul va fi împărțit între toate apartamentele, proporțional consumului declarat sau facturat. Aceeași regulă este prevăzută și pentru apa caldă.

Proiectul introduce și obligația furnizorului sau distribuitorului de a anunța consumatorul cu cel puțin trei luni înainte că urmează să expire verificarea metrologică a contorului. Totodată, volumul total facturat pe baza datelor declarate și a regulilor pentru unitățile necontorizate nu va putea depăși volumul înregistrat de contorul de branșament pentru perioada respectivă.

Se schimbă și regula privind verificarea efectivă a datelor. În prezent, regulamentul prevede verificarea o dată la trei luni, însă documentele arată că această obligație nu este respectată în practică. Proiectul propune ca administratorii sau gestionarii, împreună cu prestatorii, să verifice datele contoarelor și consumurile declarate sau facturate cel puțin o dată la șase luni. Pentru fiecare unitate ar urma să fie întocmit un act de inspectare, iar diferențele constatate să fie reflectate în factura următoare.

Vor fi clarificate și diferențele dintre contorul comun al blocului și contoarele individuale. Acestea vor fi repartizate tuturor unităților din bloc, inclusiv celor cu contracte directe cu furnizorul, dacă nu au existat scurgeri în rețelele comune. Volumul repartizat suplimentar va fi evidențiat separat și nu va fi adăugat la consumul înregistrat de contorul individual.

O altă schimbare vizează facturile greșite. În prezent, consumatorul poate cere recalcularea în termen de șase luni de la emiterea facturii. Proiectul păstrează acest termen pentru erorile imputabile consumatorului. Dacă însă eroarea aparține furnizorului, operatorului, administratorului sau gestionarului, recalcularea ar putea acoperi întreaga perioadă în care a existat eroarea.

Facturarea va fi făcută integral la nivelul blocului pentru toți consumatorii, indiferent dacă au sau nu contracte directe cu furnizorul. Proiectul clarifică și obligațiile administratorilor privind sigilarea contoarelor și evidența verificărilor metrologice.

Sunt propuse și modificări tehnice la calculul energiei termice. Pentru anumite formule, temperatura apei reci va fi considerată de 5°C în perioada noiembrie–martie și de 15°C în restul anului.

Proiectul, supus consultărilor publice, a fost elaborat după propuneri și sesizări venite de la ANRE, Termoelectrica și CET-Nord.