Exporturile Germaniei în UE se confruntă cu concurența din China

Conform unei analize publicată de Institutul de studii economice Kol, exporturile Germaniei spre ţările din UE trebuie să concureze din ce în ce mai mult cu bunurile care vin din China, scrie AGERPRES.

Astfel, în perioada 2000 – 2019, procentul bunurilor chineze importate în blocul comunitar a crescut semnificativ, de la 2,7% la 7,6%, în timp ce importurile germane au scăzut de la 14% la 13,8%.

Tendinţa se observă în special în cazul categoriei de produse industriale sofisticate, cum ar fi cele chimice şi farmaceutice, produse metalice, dispozitive electrice şi echipamente, cum ar fi camere video, şi utilaje, ca maşini, componente auto şi alte vehicule.

Exportatorii germani au avut întotdeauna rezultate bune pe aceste segmente „datorită specializării lor clare în astfel de bunuri”, se arată în studiu.

Totuşi, în ultimii ani interesul s-a mutat spre China.

În 2000, produsele din Germania din aceste sectoare reprezentau 17,5% din importurile UE. Procentul a atins în 2005 nivelul de vârf de 19%, apoi a scăzut în 2019 la 17%.

În contrast, procentul bunurilor chineze din aceste sectoare a urcat continuu din 2000, ajungând la 9,7% în 2019.

Eforturile Chinei spre sectoarele de produse industriale sofisticate au devenit şi mai clare când sunt analizate bunurile exportate din statul asiatic spre UE. „Procentul acestor produse în importurile UE din China a urcat de la 50,7% în 2000 la 68,2% în 2019, în timp ce în cazul Germaniei procentul a scăzut de la 67,4% în 2000 la 65,5% în 2019, conform datelor Institutului de studii economice din Koln.

#export #Germania #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea fi încadrate suplimentar în categoria IMM, după modificarea criteriilor de clasificare. Guvernul a aprobat proiectul de lege care actualizează cadrul de funcționare și susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și îl aliniază la regulile Uniunii Europene.

Una dintre principalele modificări vizează pragurile financiare. O companie va putea fi considerată IMM dacă are o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro, față de 25 de milioane de euro în prezent, și/sau active totale de cel mult 43 de milioane de euro, comparativ cu 21,5 milioane de euro. Pentru întreprinderile mijlocii se menține limita de cel mult 249 de angajați.

Totodată, vor fi introduse reguli europene pentru stabilirea statutului unei companii în funcție de relația cu alte întreprinderi. Proiectul stabilește trei categorii: întreprinderi autonome, partenere și legate. La determinarea dimensiunii unei companii vor putea fi luate în calcul datele întreprinderilor cu care aceasta are relații de proprietate sau control.

O altă noutate este introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie – small mid-caps. În această categorie vor intra companiile cu mai puțin de 750 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de cel mult 129 de milioane de euro. Aceste întreprinderi nu vor fi considerate IMM-uri, însă vor putea beneficia de măsuri de sprijin, instrumente financiare și scheme de ajutor de stat atunci când acestea vor prevedea expres aplicarea lor pentru această categorie. Categoria small mid-caps va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului.

Proiectul extinde și posibilitățile de finanțare ale IMM-urilor. Fondul de garantare pentru IMM-uri, gestionat în cadrul ODA, va putea emite garanții nu doar pentru obligațiile față de bănci și organizații de creditare nebancară, ci și pentru obligațiunile emise de IMM-uri.

Potrivit notei informative, măsura urmărește diversificarea surselor de finanțare și reducerea dependenței companiilor de creditarea bancară. La sfârșitul anului 2024, 82,6% din valoarea creditelor acordate IMM-urilor provenea din sectorul financiar-bancar, iar 17,4% din sectorul financiar nebancar.

În paralel, este creat cadrul juridic pentru susținerea oficială a creditelor la export, prin garanții sau asigurări, finanțare directă ori refinanțare, sprijin privind rata dobânzii sau combinarea acestor instrumente. Guvernul va putea desemna ODA și alte instituții drept agenții de credit la export ale statului.

După adoptare în Parlament, legea va intra, în principal, în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce unele prevederi au termene distincte de aplicare.

#plafon pentru IMM #IMM #Guvern