Exporturile Germaniei în UE se confruntă cu concurența din China

Conform unei analize publicată de Institutul de studii economice Kol, exporturile Germaniei spre ţările din UE trebuie să concureze din ce în ce mai mult cu bunurile care vin din China, scrie AGERPRES.

Astfel, în perioada 2000 – 2019, procentul bunurilor chineze importate în blocul comunitar a crescut semnificativ, de la 2,7% la 7,6%, în timp ce importurile germane au scăzut de la 14% la 13,8%.

Tendinţa se observă în special în cazul categoriei de produse industriale sofisticate, cum ar fi cele chimice şi farmaceutice, produse metalice, dispozitive electrice şi echipamente, cum ar fi camere video, şi utilaje, ca maşini, componente auto şi alte vehicule.

Exportatorii germani au avut întotdeauna rezultate bune pe aceste segmente „datorită specializării lor clare în astfel de bunuri”, se arată în studiu.

Totuşi, în ultimii ani interesul s-a mutat spre China.

În 2000, produsele din Germania din aceste sectoare reprezentau 17,5% din importurile UE. Procentul a atins în 2005 nivelul de vârf de 19%, apoi a scăzut în 2019 la 17%.

În contrast, procentul bunurilor chineze din aceste sectoare a urcat continuu din 2000, ajungând la 9,7% în 2019.

Eforturile Chinei spre sectoarele de produse industriale sofisticate au devenit şi mai clare când sunt analizate bunurile exportate din statul asiatic spre UE. „Procentul acestor produse în importurile UE din China a urcat de la 50,7% în 2000 la 68,2% în 2019, în timp ce în cazul Germaniei procentul a scăzut de la 67,4% în 2000 la 65,5% în 2019, conform datelor Institutului de studii economice din Koln.

#export #Germania #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.