ULTIMĂ ORĂ! Vaccin împotriva coronavirusului sau test din cont propriu! Măsuri drastice pentru cadrele didactice

Mai mult, Nemerenco susține că angajații din instituțiile de învățământ au de ales, fie se vaccinează, fie prezintă test negativ la noul coronavirus, scrie Realitatea.md.

„Angajații care nu vor avea certificat de vaccinare vor fi obligați să prezinte, din surse proprii, la fiecare două săptămâni rezultatul negativ la COVID-19. La fel, nu vor prezenta testul negativ și cei care vor avea o concluzie medicală precum că în ultimele 14 zile au avut COVID”, a mai adăugat oficialul.

Decizia CNESP a fost anunțată de ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

„Avem o tendință negativă în țară, ceea ce ne îngrijorează… Totuși, CNESP a decis că de la 1 septembrie, activitatea instituțiilor de învățământ va avea loc cu prezența fizică, însă cu respectarea tuturor normelor de siguranță. CNESP a recomandat atingerea ratei de vaccinare în colectivități cu 90% în rândul adulților”, a declarat Nemerenco.

Mai mult, Nemerenco susține că angajații din instituțiile de învățământ au de ales, fie se vaccinează, fie prezintă test negativ la noul coronavirus.

„Angajații care nu vor avea certificat de vaccinare vor fi obligați să prezinte, din surse proprii, la fiecare două săptămâni rezultatul negativ la COVID-19. La fel, nu vor prezenta testul negativ și cei care vor avea o concluzie medicală precum că în ultimele 14 zile au avut COVID”, a mai adăugat oficialul.

Amintim că, în urma ședinței CNESP din 13 august au fost aprobate noi măsuri de prevenire și control a infecției COVID-19, iar membrii CNESP au anunțat instituirea stării de alertă cod portocaliu la nivel național și au aprobat un set de recomandări noi pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19.

Astfel, conform hotărârii CNESP, au fost intensificate măsurile de prevenire și control a infecției cu COVID-19 în punctele de trecere a frontierei prin optimizarea fluidizării traficului de călători.

Pentru evitarea aglomerațiilor, de luni, 16 august, au acces în incinta Aeroportului Internațional Chișinău, doar călătorii care prezintă tichetul de călătorie, fără însoțitori.

Mai mult, în hotărârea CNESP din 13 august curent erau prevăzute și anumite restricții privind accesul în instituțiile de alimentație publică în spații închise, teatre, muzee, cinematografe, biblioteci, zone de agreement, festivități (nunți, cumătrii, zile de naștere), evenimente în masă (festivaluri, târguri, etc.,), centre sportive și bazine sportive.

În plus, este obligatorie purtarea măștilor de protecție în toate spațiile publice închise, inclusiv în transportul public, precum și în spatiile deschise unde nu este posibilă respectarea distanței fizice de cel puțin 1 metru.

#cadre didactice #masuri #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.