(FOTO) LUX cum n-ai mai văzut: băi din aur și tacâmuri din porțelan! Cum arată luxoasele palate ale șeicilor?

Președintele Emiratelor Arabe Unite Khalifa Ibn Zayed Al Nahyan este considerat unul dintre cei mai bogați conducători din lume. Averea sa personală este estimată la peste 15 miliarde de dolari, iar averea membrilor familiei sale este de 150 de miliarde de dolari. Bogăția sa îi permite să-și umple bazinele și fântânile din palatele sale cu apă minerală colectată din izvoarele Franței din apropierea orașului Evian. Șeicul nu știe cu precizie numărul de reședințe din întreaga lume.

De exemplu, lângă Madrid are un conac de lux, care este urmărit de 15 persoane, însuși președintele și familia sa nu au fost niciodată acolo. Numai în Londra, șeicul are peste 140 de locuințe.

În palatul prezidențial din Abu Dhabi, șeicul primește oaspeți speciali. Sala de banchete are o capacitate de 300 de locuri, iar toate mesele sunt servite cu 149 mii de tacâmuri din porțelan. Nu este necesar să includem aici și toaletele poleite cu aur…

Palatul Șeicului Mohammed din Dubai

Emirul Dubaiului, Mohammed Ibn Rashid Al Maktoum, este prim-ministru și vicepreședinte al EAU. Averea sa este estimată la peste 4 miliarde de dolari. Gurile rele afirmă că în casa acestuia se servesc dulciuri din ambalaje făcute din cel mai fin aur culinar.

Mohammed este proprietarul celor mai scumpe rase de cai din lume, iar iarba cu care aceștia sunt hrăniți este adusă direct din Australia. Palatul a fost construit în stil arab și poate fi admirat doar din exterior. Turiștilor li se permite să treacă cu un taxi (fără a se opri) de-a lungul aleii până la arcul principal și înapoi.

Este interzis accesul străinilor în palat, astfel încât numărul de candelabre din metale prețioase, mobilier din mahon,, mătăsuri și brocart poate fi ghicit doar privind fotografiile oficiale.

Palatul Sultanului din Brunei

Palatul, numit „Nurul Iman” („Lumina credinței”), este reședința principală a sultanului statului Brunei Hassanal Bolkiah. Averea acestuia este estimată la 20 de miliarde de dolari, iar reședința sa este considerată cea mai mare din lume. Ea a intrat chiar în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cel mai mare complex rezidențial. Casa de 200 mii m2 are 1.788 camere, 257 băi, 18 lifturi, cinci piscine, o sală ceremonială pentru 5 mii de oameni și o moschee pentru 1,5 mii enoriași.

Garajul este construit în așa fel încât să poată găzdui cel puțin 110 mașini, iar grajdul este proiectat pentru 200 de cai. Chiar și periile de toaletă, sunt acoperite cu aur. Toate acestea nu au fost suficiente pentru sultan, așa că acesta și-a construit alte trei palate.

Casa șeicului Isa din Bahrain

Primul emir al statului Bahrain, Isa ibn Salman Al Khalifa, a murit în 1999. El a fost succedat de fiul cel mare, al cărui nume este Hamad al II-lea, care a moștenit și casa imensă a tatălui său.

Istoria reședinței datează din 1800, când a fost construit acest palat cu o moschee. Câteva generații ale familiei regale și-au crescut aici copiii și nepoții. Nu era doar o casă, ci și o vilă de primire pentru demnitari. Acum palatul este deschis publicului, iar turiștii au acces liber.

#lix #cele mai #aur #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.