Cu restricții de călătorie, moldovenii nu mai au nevoie de pașapoarte?! Peste 1,4 milioane au actul expirat

03 Mart. 2021, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mart. 2021, 10:04 // Actual //  bani.md

Aproape 1,4 milioane de cetățeni ar urma să-și reperfecteze pașapoartele în 2021, motivul fiind expirarea termenului de valabilitate. Peste 366 de mii de pașapoarte ale cetățenilor vor expira în anul curent. Agenția Servicii Publice informează că dispune de toate capacitățile instituționale și operaționale necesare pentru perfectarea actelor tuturor cetățenilor. Totodată, având în vedere situația pandemică, dar și în vederea evitării aglomerațiilor și cozilor în sediile instituției, Agenția Servicii Publice vine cu recomandarea către cetățeni de a se asigura din timp să obțină pașaportul cetățeanului Republicii Moldova.

Verificarea valabilității pașaportului poate fi efectuată prin accesarea paginii web oficiale a ASP www.asp.gov.md, aplicația „Verifică statutul documentului”.

De menționat că cetățenii Republicii Moldova au dreptul să dețină concomitent două pașapoarte valabile. Cererea de eliberare a actelor de identitate poate fi depusă în orice Centru multifuncțional, indiferent de înregistrarea la domiciliu sau reședința solicitantului.

De asemenea, Agenția Servicii Publice este disponibilă să asigure cetățenii Republicii Moldova cu acte de identitate în cadrul subdiviziunilor teritoriale ale instituției, care activează conform programului de muncă: de luni până sâmbătă, de la 7:30 până la 16:00. Detalii despre programul de muncă ale centrelor multifuncționale pot fi accesate pe site-ul ASP – www.asp.gov.md/ro/cmf.

Termenul de perfectare a actelor de identitate poate varia de la 30 de zile, până la 24 de ore. Pentru obținerea actelor de identitate,solicitanții pot depune o cerere în cadrul tuturor centre multifuncționale din țară. Perfectarea pașaportului în regim de urgență (în aceeași zi) este disponibilă în cadrul Centrelor multifuncționale din municipiul Chișinău nr. 2 (str. Pușkin, 47) și nr.5 (str. Alexandru cel Bun, 56).

Programarea prealabilă se efectuează prin intermediul paginii oficiale ASP www.asp.gov.md sau prin intermediul Call-centrului, la numărul de telefon 14909.

23 Oct. 2026, 09:31
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 09:31 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.