(VIDEO, FOTO) Cum se simt primii doi medici din țară care au fost imunizați împotriva COVID-19

02 Mart. 2021, 10:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 10:47 // Actual //  Realitatea.md

Medicii Botezatu Alexandru și Iana Cotorcea sunt primii doi medici din Republica Moldova căror le-a fost administrat vaccinul anti COVID-19. Cei doi susțin că procesul de vaccinare a fost unul simplu, fără durere și își exprimă speranța că acest vaccin este un nou început atât pentru sistemul medical, cât și pentru toată țara.

„Sunt cele mai frumoase emoții. Țin acest certificat de vaccinare cu gânduri bune și speranță că este lumină în acest tunel. Lumina se va aprinde pentru toți colegii mei care sunt dornici să se vaccineze. Sunt gânduri optimiste, bune, pline de speranță și mă simt foarte bine. Au trecut cele 15 minute recomandate de specialiști și senzația este bună. Cu gânduri bune, mergem la muncă”, a declarat Alexandru Botezatu.

Referitor la reticența unor persoane de a se vaccina, medicul susține că această reticență va dispărea începând cu ziua de astăzi. „Să nu le fie frică. Nu ar trebuie să existe reticență față de vaccin. Este unul dintre colacele de salvare în acestă pandemie”.

Alexandru Botezatu afirmă că abia în dimineața zilei de astăzi a aflat că va fi unul dintre primii moldoveni care va fi imunizat.

Și medicul Iana Cotorcea a menționat că se simte bine în urma administrării vaccinului. „Sunt fericită că vaccinul a ajuns în Moldova și demult am așteptat, toți colegii mei au așteptat”.


05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.