Criza forței de muncă ameninţă revenirea economiilor din Polonia şi Ungaria. Ce spun despre imigranți

02 Sept. 2021, 15:59
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
02 Sept. 2021, 15:59 // Slider //  MD Bani

În Ungaria, redresarea economică de pe urma pandemiei este clar vizibilă pe piaţa muncii, însă mai multe sectoare se confruntă din nou cu o lipsă de muncitori, iar acest lucru ar putea încetini procesul de revenire. Şi economia poloneză se află într-o fază de creştere dinamică, însă industrii cheie suferă de pe urma unei penurii de forţă de muncă. În condiţiile în care muncitorii din afara UE ar putea constitui salvarea, vor fi Ungaria şi Polonia dispuse să-şi tempereze atitudinea antiimigranţi?

În Ungaria există unele segmente ale pieţei muncii aproape neafectate de pandemiei unele chiar înregistrând creşteri ca în anii anteriori, însă alte sectoare, cum ar fi cel manufacturier sau al hotelurilor şi de catering, au fost lovite mai dur de criză, multe locuri de muncă fiind temporar pierdute, iar aceste sectoare se confruntă din nou cu o penurie de forţă de muncă, arată Viktor Goltl, CEO al companiei de recrutare WHC Group, potrivit Budapest Business Journal.

În unele domenii, muncitorii străini din ţările din afara UE ar putea con­tri­bui la detensionarea situaţiei. De astfel de muncitori este nevoie şi pentru menţinerea ritmului de creş­tere economică şi pentru aco­perirea vo­lumului uriaş de investiţii creatoare de locuri de muncă ce intră în Ungaria, susţine Goltl.

Deocamdată însă, guvernul ungar condus de premierul Viktor Orban, care şi-a asigurat victoria în alegeri prin atacuri constante împotriva imigraţiei, a impus condiţii extrem de stricte de calificare pentru angajarea unor astfel de muncitori, scrie Ziarul Financiar.

Pentru a atinge obiectivele eco­no­mi­ce setate şi creşterea economică do­rită, de care guvernul ungar a legat un număr de măsuri sociale, utilizarea ţintită a forţei de muncă străină tem­porară în anumite sectoare ­reprezintă un instrument bun, susţine Goltl.

În Polonia, politica antiimigranţi a guvernului „se răzbună“, scrie Wiadomosci, care-l citează pe Philip Fritz, jurnalist la Die Welt.

Vor rezolva muncitorii asiatici problema penuriei de forţă de muncă ce afectează revenirea economiei poloneze, se întreabă acesta. Estimările arată că în următorii 20-30 de ani Polonia ar putea duce lipsă de cinci milioane de muncitori. În po­fida acestui lucru, muncitorii din alte ţări din UE nu vin în această ţară, deşi caută cu disperare un loc de muncă.

Adam Czerniak, economist al think tank-ului polonez Polityka Insight, atrage atenţia asupra contradicţiei dintre „imagina cultivată de autorităţile poloneze şi cererea de muncitori străini“. Polonia este considerată o ţară ostilă imigranţilor.

„Guvernul polonez respinge imigraţia din Orientul Mijlociu şi Africa“, explică acesta. Polonia poate susţine imigraţia din sud-estul Asiei, potrivit expertului.

Şi totuşi, nu există încă planuri concrete în acest sens, iar presiunea asupra economiei creşte.

Realitatea Live

17 Nov. 2026, 16:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 16:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Vinurile moldovenești înregistrează cea mai mare creștere a vânzărilor pe piața rusă dintre cele 15 țări și teritorii producătoare incluse într-un clasament publicat de presa economică din Rusia. În perioada ianuarie–octombrie 2026, vânzările de vinuri liniștite din Republica Moldova au crescut cu 31,3%, în timp ce producătorii ruși au înregistrat o scădere de 5,2%, potrivit datelor participanților la piață, citate de publicația Kommersant.

În primele zece luni ale anului, pe piața rusă au fost comercializate 252,14 mii de decalitri de vin moldovenesc, echivalentul a aproximativ 2,52 milioane de litri. Deși Republica Moldova ocupă doar locul 14 în clasamentul volumelor vândute, dinamica este cea mai puternică dintre toate originile analizate.

Creșterea este cu atât mai interesantă cu cât piața rusă a vinurilor liniștite traversează o perioadă de contracție. În ianuarie–octombrie 2026, vânzările totale au scăzut cu 4,2%, până la 48,47 milioane de decalitri.

Producătorii ruși, care domină piața cu o cotă de 59,7%, au comercializat 28,94 milioane de decalitri, cu 5,2% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cota acestora s-a redus cu 0,68 puncte procentuale.

În același timp, vinurile din Georgia, unul dintre principalii furnizori externi ai pieței ruse, au înregistrat o scădere de 1,7%, până la 4,58 milioane de decalitri. Vânzările vinurilor italiene s-au redus cu 6,6%, la 2,83 milioane de decalitri, iar cele spaniole au înregistrat un declin de 20,3%, până la 1,69 milioane de decalitri.

Scăderi importante au fost raportate și în cazul vinurilor din Abhazia, cu 25,1%, Portugalia, cu 12,4%, și Franța, cu 6,3%.

Pe lângă Republica Moldova, evoluții pozitive au înregistrat Chile, cu o creștere de 26,9%, Argentina, cu 20,8%, Africa de Sud, cu 8,9%, și Germania, cu 8,6%.

Potrivit experților citați de Kommersant, reducerea vânzărilor vinurilor rusești este determinată de mai mulți factori, inclusiv creșterea prețurilor și oferta insuficientă de vinuri albe, pentru care cererea consumatorilor ruși este în creștere.

Directorul WineRetail, Aleksandr Stavțev, explică faptul că producătorii ruși s-au concentrat tradițional pe cultivarea soiurilor roșii de struguri și abia în ultimii ani au început să își adapteze plantațiile la cererea pentru vinuri albe.

În același timp, directorul executiv al companiei Fort, Aleksandr Lipilin, consideră că scumpirea vinurilor a determinat o parte dintre consumatori să se orienteze spre alte categorii de băuturi.

Nici majorarea taxelor vamale pentru vinurile provenite din țările considerate neprietenoase de Moscova nu a reușit să asigure un avantaj competitiv durabil producătorilor ruși. Din august 2024, taxa vamală aplicată acestor vinuri constituie 25%, dar nu mai puțin de doi dolari pentru fiecare litru.

Potrivit experților, majorarea taxelor a favorizat inițial vinurile rusești, însă ulterior consumatorii au devenit mai atenți la raportul dintre preț și calitate.