E OFICIAL! Igor Talmazan a fost numit noul director al Serviciului Vamal

Începând de astăzi, 6 septembrie 2021, Serviciul Vamal are un nou director. Este vorba de Igor Talmazan, care a fost prezentat astăzi colectivului instituției de către ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Cu ocazia învestirii în funcție, Ministrul Finanțelor l-a felicitat pe Igor Talmazan, i-a urat succes în activitatea profesională și a menționat că principalele obiective necesare de a fi realizate sunt: fortificarea capacității Serviciului Vamal de asigurare a încasărilor la bugetul de stat, îmbunătățirea condițiilor de efectuare a procedurilor vamale pentru agenții economici, eliminarea contrabandei și sporirea eficienței Serviciului Vamal.

La rândul său, noul director al Serviciului Vamal, Igor Talmazan a apreciat încrederea ce i-a fost oferită. El spune că a acceptat această funcție publică fiind perfect conștient de imensa responsabilitate pe care o va avea față de agenții economici în primul rând, dar și față de fiecare cetățean în parte. De asemenea, directorul Vămii a specificat că, în sistemul vamal, ca și în orice alt sistem, multe procese trebuie să fie îmbunătățite și reformate, asumându-și angajamentul să promoveze o politică anticorupție tranșantă. La final, Igor Talmazan și-a exprimat încrederea că odată cu schimbările ce vor urma în următoarea perioadă în Serviciul Vamal, se va schimba și imaginea instituției.

Igor Talmazan este specializat în Drept Public, fiind avocat de profesie. Anterior a activat ca șef al cabinetului președintelui fracțiunii parlamentare. În urma scrutinului din 11 iulie 2021, a ajuns deputat. Pe parcursul anului 2019, a activat în calitate de șef al Corpului de Control al Prim-ministrului Republicii Moldova, Maia Sandu. Anterior, a mai deținut funcții de șef al Inspectoratului Ecologic de Stat al Republicii Moldova și viceministru al Mediului.

#igor talmazan #Director #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.