E OFICIAL! Igor Talmazan a fost numit noul director al Serviciului Vamal

Începând de astăzi, 6 septembrie 2021, Serviciul Vamal are un nou director. Este vorba de Igor Talmazan, care a fost prezentat astăzi colectivului instituției de către ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Cu ocazia învestirii în funcție, Ministrul Finanțelor l-a felicitat pe Igor Talmazan, i-a urat succes în activitatea profesională și a menționat că principalele obiective necesare de a fi realizate sunt: fortificarea capacității Serviciului Vamal de asigurare a încasărilor la bugetul de stat, îmbunătățirea condițiilor de efectuare a procedurilor vamale pentru agenții economici, eliminarea contrabandei și sporirea eficienței Serviciului Vamal.

La rândul său, noul director al Serviciului Vamal, Igor Talmazan a apreciat încrederea ce i-a fost oferită. El spune că a acceptat această funcție publică fiind perfect conștient de imensa responsabilitate pe care o va avea față de agenții economici în primul rând, dar și față de fiecare cetățean în parte. De asemenea, directorul Vămii a specificat că, în sistemul vamal, ca și în orice alt sistem, multe procese trebuie să fie îmbunătățite și reformate, asumându-și angajamentul să promoveze o politică anticorupție tranșantă. La final, Igor Talmazan și-a exprimat încrederea că odată cu schimbările ce vor urma în următoarea perioadă în Serviciul Vamal, se va schimba și imaginea instituției.

Igor Talmazan este specializat în Drept Public, fiind avocat de profesie. Anterior a activat ca șef al cabinetului președintelui fracțiunii parlamentare. În urma scrutinului din 11 iulie 2021, a ajuns deputat. Pe parcursul anului 2019, a activat în calitate de șef al Corpului de Control al Prim-ministrului Republicii Moldova, Maia Sandu. Anterior, a mai deținut funcții de șef al Inspectoratului Ecologic de Stat al Republicii Moldova și viceministru al Mediului.

#igor talmazan #Director #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.