Fostul șef al ASP este gata să conlucreze cu organele de anchetă! Zara: Toate acțiunile au fost perfect legale

Fostul șef al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara reacționează la acuzațiile aduse de prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița și actualul director al ASP, Mircea Eșanu cu privire la licitația dubioasă de aproximativ 500 de milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate.

Zara susține că stă la dispoziția organelor de anchetă pentru orice clarificări și că toate acțiunile ASP și ale sale personale au fost perfect legale și în conformitate cu legislația Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

Acesta a expediat în adresa jurnaliștilor o reacție în care vine cu mai multe precizări.

„Nu toți operatorii economici pot participa la astfel de achiziții, deoarece blanchetele actelor de identitate pot fi confecționate doar de către companiile specializate din domeniul „Security Printing Industry”, care confecționează bancnote, hârtii de valoare și acte de identitate, dispunând de certificate ISO din domeniu: ISO 14298, ISO 27001 și ISO. Licitația este una publică și internațională. Achiziția publică este desfășurată prin SIA „M-Tender”. Anunțul de participare a fost publicat în Buletinul Achizițiilor publice la 29 aprilie 2021 – termenul a fost extins de 2 ori. Anunțul de participare a fost publicat mai târziu în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru a asigura transparență în procesul de organizare a achizițiilor publice, la solicitare a societății civile, în grupul de lucru a fost antrenat reprezentantul asociației obștești „AGER””, anunță Zara.

Mai mult, fostul șef al ASP susține că cetățenii vor fi cei care vor avea de suferit în urma stopării licitației.

„Astfel, dacă nu ar fi posibilă achiziționarea suplimentară a carnetelor de pașapoarte în anul 2020 pentru anul 2021, în Republica Moldova putea să fie suspendată temporar eliberarea pașapoartelor sau altor acte de identitate, situația similara având loc în trecut și în unele alte țări, când a fost stopată eliberarea pașapoartelor pe o perioadă de la 3 la 7 luni. Acum, în contextul stopării procedurii licitației internaționale de achiziționare a carnetelor de pașapoarte, Republica Moldova chiar riscă să suspende curând eliberarea pașapoartelor pentru cetățenii săi”, mai adaugă fostul șef.

Amintim că, vineri, Natalia Gavrilița a anunțat, vineri, că ASP a anulat licitația de aproximativ 500 de milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate, permise de conducere și certificate de înmatriculare.

Gavrilița a spus atunci, într-un briefing de presă, că achiziția a fost dubioasă și organizată cu mai multe abateri.

Reacția integrală a fostului șef al ASP poate fi văzută mai jos.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.