Fostul șef al ASP este gata să conlucreze cu organele de anchetă! Zara: Toate acțiunile au fost perfect legale

Fostul șef al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara reacționează la acuzațiile aduse de prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița și actualul director al ASP, Mircea Eșanu cu privire la licitația dubioasă de aproximativ 500 de milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate.

Zara susține că stă la dispoziția organelor de anchetă pentru orice clarificări și că toate acțiunile ASP și ale sale personale au fost perfect legale și în conformitate cu legislația Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

Acesta a expediat în adresa jurnaliștilor o reacție în care vine cu mai multe precizări.

„Nu toți operatorii economici pot participa la astfel de achiziții, deoarece blanchetele actelor de identitate pot fi confecționate doar de către companiile specializate din domeniul „Security Printing Industry”, care confecționează bancnote, hârtii de valoare și acte de identitate, dispunând de certificate ISO din domeniu: ISO 14298, ISO 27001 și ISO. Licitația este una publică și internațională. Achiziția publică este desfășurată prin SIA „M-Tender”. Anunțul de participare a fost publicat în Buletinul Achizițiilor publice la 29 aprilie 2021 – termenul a fost extins de 2 ori. Anunțul de participare a fost publicat mai târziu în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru a asigura transparență în procesul de organizare a achizițiilor publice, la solicitare a societății civile, în grupul de lucru a fost antrenat reprezentantul asociației obștești „AGER””, anunță Zara.

Mai mult, fostul șef al ASP susține că cetățenii vor fi cei care vor avea de suferit în urma stopării licitației.

„Astfel, dacă nu ar fi posibilă achiziționarea suplimentară a carnetelor de pașapoarte în anul 2020 pentru anul 2021, în Republica Moldova putea să fie suspendată temporar eliberarea pașapoartelor sau altor acte de identitate, situația similara având loc în trecut și în unele alte țări, când a fost stopată eliberarea pașapoartelor pe o perioadă de la 3 la 7 luni. Acum, în contextul stopării procedurii licitației internaționale de achiziționare a carnetelor de pașapoarte, Republica Moldova chiar riscă să suspende curând eliberarea pașapoartelor pentru cetățenii săi”, mai adaugă fostul șef.

Amintim că, vineri, Natalia Gavrilița a anunțat, vineri, că ASP a anulat licitația de aproximativ 500 de milioane de lei pentru achiziționarea blanchetelor pentru actele de identitate, permise de conducere și certificate de înmatriculare.

Gavrilița a spus atunci, într-un briefing de presă, că achiziția a fost dubioasă și organizată cu mai multe abateri.

Reacția integrală a fostului șef al ASP poate fi văzută mai jos.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.