Horticultorii au accesat credite în valoare de peste 12,6 milioane de euro, de la începutul anului 2021

În 2021, horticultorii au făcut investiții importante pentru a-și eficientiza munca, a majora productivitatea și a îmbunătăți calitatea produselor livrate pe piața internă și cea externă. Astfel, de la începutul anului curent, 82 de beneficiari din toată țara au accesat 84 de credite, fiindu-le alocată suma de 12,6 milioane de euro în cadrul programului Livada Moldovei, susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Cele mai multe împrumuturi, 40,4%, au fost acordate producătorilor de mere. Producătorii de struguri de masă au accesat 22,6% din totalul de credite oferite în acest an, iar producătorii de prune – 11,9% din împrumuturi.

Investițiile cele mai importante au fost făcute pentru producerea, procesarea și păstrarea merelor, fiind vorba de 34 de credite în sumă totală de 5.442.507 de euro. Producătorii de struguri de masă au primit 19 împrumuturi în valoare de 2.014.244 de euro. Totodată, două proiecte de investiții în apicultură au însumat 1.172.513 de euro.

Harta împrumuturilor arată că investiții au fost făcute în toate colțurile țării. Recordul îl deține raionul Briceni, cu 9 proiecte de investiții, 8 dintre care au fost orientate spre livezile de mere. Urmează raionul Strășeni cu 7 proiecte de investiții în apicultură, în livezile de mere și prune, precum și în producerea strugurilor de masă. În raionul Ialoveni, în 2021 au fost accesate 6 credite în cadrul programului Livada Moldovei, iar în raioanele Anenii Noi, Căușeni, Edineț și Ocnița – câte 5 împrumuturi.

Întrucât grindina reprezintă un risc major pentru horticultură, 20 de proiecte de investiții au avut drept scop tocmai procurarea și instalarea sistemelor antigrindină. Pentru a evita pierderile și a extinde perioada de păstrare a fructelor și legumelor, 16 beneficiari au primit credite pentru instalarea depozitelor frigorifice. Datorită finanțării oferite de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții, 11 horticultori au procurat sisteme de irigare, 7 au investit în stivuitoare electrice, alți 7 în plantarea livezilor, iar 4 în instalarea panourilor fotovoltaice, care le permit producătorilor să reducă din cheltuielile pentru energia electrică. Surse financiare au mai fost investite și în instalațiile de uscare a fructelor și legumelor, în liniile de sortare și procesare a materiei prime, precum și în instalațiile de tratare a apelor reziduale.

Anul trecut, prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei au fost finanțate proiecte în valoare de 17,1 milioane de euro a 100 de horticultori din toată țara. Totodată, au fost investite 6,6 milioane de euro în laboratoare și educație în domeniul horticol.

Livada Moldovei este o linie de creditare de 120 de milioane de euro, care sprijină activitățile din întregul lanț valoric agro-alimentar, de la instruirea fermierilor până la recoltare. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Mai multe detalii despre beneficiile și oportunitățile proiectului Livada Moldovei, aflați aici.

Această campanie a fost dezvoltată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și implementată de Banca Europeană de Investiții. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Agriculture and Finance Consultants (AFC) GmbH și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

#Livada Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.