Explozia producţiei de biciclete electrice împinge Polonia şi Bulgaria pe o treaptă superioară a industriei

08 Sept. 2021, 15:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
08 Sept. 2021, 15:56 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Bulgaria şi Polonia sunt de ani buni în topul european al produ­cătorilor de biciclete, însă explozia electromobilităţii adusă de pandemie a propulsat aceste două ţări pe o treaptă superioară a industriei.

Folosirea şi producţia de biciclete electrice în UE au crescut de la începutul pandemiei de COVID-19, scrie Ziarul Financiar.

Bulgaria şi Polonia sunt în fruntea acestui boom recent, scrie Emerging Europe. Afacerile cu biciclete electrice au fost printre puţinele care au cunoscut o creştere pe tot parcursul anului 2020.

Potrivit unui raport al Confe­deraţiei Industriei Europene a Bi­cicletelor (CONEBI) despre pieţele din UE şi Marea Britanie, vânzările de biciclete electrice au crescut cu 40% în 2020, la 22 de milioane de unităţi. Peste 18,3 miliarde de euro este valoarea bicicletelor electrice vândute pe parcursul anului.

Acest boom al bicicletelor elec­trice este deja în beneficiul Bulgariei şi Poloniei, care au fost de ani de zile unii dintre producătorii de top de biciclete tradiţionale. Cele mai re­cente date ale Eurostat arată că în 2020 Polonia a fost al patrulea cel mai mare producător de biciclete din UE, cu peste un milion de unităţi li­vrate, nu cu mult în urma celor 1,3 mi­lioane de unităţi aleGermaniei.

În aceeaşi perioadă, Bulgaria s-a clasat pe locul cinci în UE, producând peste 484.000 de unităţi în 2020, mai mult decât cele 430.000 de biciclete ale Franţei.

Yasen Georgiev, director executiv al Institutului de Politici Economice din Sofia, apreciază că pentru ţări precum Polonia şi Bulgaria trecerea de la producerea de biciclete tradiţionale la biciclete electrice nu este dificilă deoarece cererea pentru acestea din urmă continuă să crească.

„Companiile din acest sector beneficiază de lanţuri de aprovizionare deja mature pentru bicicletele clasice, costuri de muncă comparativ mai mici şi apropierea de pieţe mai mari cu o putere de cumpărare mai mare“, spune el. „Nu este o surpriză că producătorii sunt pe punctul de a profita de oportunitatea care apare din creşterea e-mobilităţii în lumina impulsului dat de Covid-19 transportului individual“, a adăugat Georgiev. „Cererea de biciclete electrice este atât de mare încât unele firme locale din Bulgaria au anunţat planuri de a-şi transforma producţia pentru a se concentra aproape în totalitate pe bicicletele electrice. “

Marek Mlynarczyk, CEO-ul BearEBike, un producător de biciclete electrice din judeţul Wolomin, în Polonia, speră şi el că cererea va continua să crească.

„În prezent, echipa noastră mică face până la 12 biciclete electrice pe săptămână. Cu toate acestea, intenţionăm să extindem producţia la 100 de bucăţi pe lună până în 2023 şi căutăm investitori strategici“, a afirmat Mlynarczyk.

Realitatea Live

26 Ian. 2026, 15:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2026, 15:51 // Actual //  bani.md

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.