Explozia producţiei de biciclete electrice împinge Polonia şi Bulgaria pe o treaptă superioară a industriei

Bulgaria şi Polonia sunt de ani buni în topul european al producătorilor de biciclete, însă explozia electromobilităţii adusă de pandemie a propulsat aceste două ţări pe o treaptă superioară a industriei.

Folosirea şi producţia de biciclete electrice în UE au crescut de la începutul pandemiei de COVID-19, scrie Ziarul Financiar.

Bulgaria şi Polonia sunt în fruntea acestui boom recent, scrie Emerging Europe. Afacerile cu biciclete electrice au fost printre puţinele care au cunoscut o creştere pe tot parcursul anului 2020.

Potrivit unui raport al Confederaţiei Industriei Europene a Bicicletelor (CONEBI) despre pieţele din UE şi Marea Britanie, vânzările de biciclete electrice au crescut cu 40% în 2020, la 22 de milioane de unităţi. Peste 18,3 miliarde de euro este valoarea bicicletelor electrice vândute pe parcursul anului.

Acest boom al bicicletelor electrice este deja în beneficiul Bulgariei şi Poloniei, care au fost de ani de zile unii dintre producătorii de top de biciclete tradiţionale. Cele mai recente date ale Eurostat arată că în 2020 Polonia a fost al patrulea cel mai mare producător de biciclete din UE, cu peste un milion de unităţi livrate, nu cu mult în urma celor 1,3 milioane de unităţi aleGermaniei.

În aceeaşi perioadă, Bulgaria s-a clasat pe locul cinci în UE, producând peste 484.000 de unităţi în 2020, mai mult decât cele 430.000 de biciclete ale Franţei.

Yasen Georgiev, director executiv al Institutului de Politici Economice din Sofia, apreciază că pentru ţări precum Polonia şi Bulgaria trecerea de la producerea de biciclete tradiţionale la biciclete electrice nu este dificilă deoarece cererea pentru acestea din urmă continuă să crească.

„Companiile din acest sector beneficiază de lanţuri de aprovizionare deja mature pentru bicicletele clasice, costuri de muncă comparativ mai mici şi apropierea de pieţe mai mari cu o putere de cumpărare mai mare“, spune el. „Nu este o surpriză că producătorii sunt pe punctul de a profita de oportunitatea care apare din creşterea e-mobilităţii în lumina impulsului dat de Covid-19 transportului individual“, a adăugat Georgiev. „Cererea de biciclete electrice este atât de mare încât unele firme locale din Bulgaria au anunţat planuri de a-şi transforma producţia pentru a se concentra aproape în totalitate pe bicicletele electrice. “

Marek Mlynarczyk, CEO-ul BearEBike, un producător de biciclete electrice din judeţul Wolomin, în Polonia, speră şi el că cererea va continua să crească.

„În prezent, echipa noastră mică face până la 12 biciclete electrice pe săptămână. Cu toate acestea, intenţionăm să extindem producţia la 100 de bucăţi pe lună până în 2023 şi căutăm investitori strategici“, a afirmat Mlynarczyk.

#biciclete electrice #polonia #producatori #companii #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.