Cum se calculează îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă?

În temeiul Legii nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, dreptul persoanei asigurate la indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă se stabilește dacă aceasta pierde, la toate unitățile în care desfășoară activități, venitul asigurat pentru întreaga perioadă a concediului medical şi dacă confirmă un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani sau un stagiu de cotizare de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei producerii riscului asigurat (îmbolnăvirii). Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, de SIDA sau de o maladie oncologică se stabilesc indiferent de durata stagiului de cotizare.

Indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă cauzate de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă se achită de către Casa Naţională de Asigurări Sociale începând cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, iar în cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă – începând cu prima zi după expirarea celor 15 zile cumulative plătite din mijloacele angajatorului.

Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se stabileşte diferenţiat, în funcţie de durata stagiului de cotizare, după cum urmează:

a) 60% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de până la 5 ani;

b) 70% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8 ani;

c) 90% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.

Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, SIDA sau de o maladie oncologică este de 100% din baza de calcul.

Baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă stabilite din contul bugetului asigurărilor sociale de stat o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care, la data stabilirii indemnizației, au fost calculate și plătite contribuții.

Venitul asigurat pentru lunile incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă nu poate depăși suma a 5 salarii medii lunare prognozate pe economie pentru anul respectiv înmulțită la 12 sau la numărul de luni în care persoana a realizat venit asigurat. În cazul în care în calcul se include anul calendaristic incomplet, venitul asigurat se plafonează reieșind din numărul de luni în care a fost realizat venitul asigurat pentru anul respectiv. Salariul mediu lunar prognozat pe economie se aprobă de Guvern.

Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărțirea la 12 a venitului asigurat realizat la toate unitățile în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat.

În cazul lipsei integrale a venitului asigurat la toate unitățile în unele și aceleași luni calendaristice sau în toate lunile din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul, aceste luni se substituie cu același număr de luni calendaristice consecutive imediat premergătoare perioadei incluse în calcul în care s-a realizat venit asigurat. Perioada de substituire este de cel mult 36 de luni calendaristice consecutive.

În cazul persoanelor asigurate pentru care lipseşte baza de calcul la stabilirea indemnizaţiei, baza de calcul o constituie 35% din salariul mediu lunar prognozat, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat.

Baza de calcul al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, de SIDA sau de o maladie oncologică, pentru persoanele asigurate, care nu au stagiul necesar de cotizare de 3 ani în total sau 9 luni în ultimele 24 luni premergătoare datei îmbolnăvirii, o constituie 35% din salariul mediu lunar prognozat, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat.

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2021 constituie 8716 lei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 923/2020.

Indemnizațiile se calculează și se plătesc pentru zile calendaristice. Venitul asigurat pentru o zi calendaristică se determină prin împărțirea venitului mediu lunar asigurat la numărul de zile calendaristice din luna pentru care se plătește indemnizația.

Venitul asigurat şi stagiul de cotizare pentru stabilirea indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat se confirmă în baza informației din Registrul de stat al evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale.

#incapatitate temporara de munca #prestatii sociale #indemnizatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii din Republica Moldova se confruntă cu o situație critică, în condițiile în care costurile logistice au crescut cu peste 45%, iar o parte tot mai mare din prețul cerealelor este absorbită de transport, a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov.

Potrivit deputatului, problemele sunt amplificate de scumpirea carburanților, lipsa capacităților suficiente de transport și cozile de la punctele vamale și din Portul Internațional Liber Giurgiulești.

„Avem problema logistică, avem problema scumpirii carburanților și transportul este foarte scump. În afară de faptul că transportul este foarte scump, el nu este disponibil, rândurile sunt foarte mari atât la vamă, cât și în portul Giurgiulești”, a declarat Ivanov.

Acesta susține că majorarea costurilor logistice lovește direct în agricultorii care încă dețin cereale în depozite și care nu reușesc să le valorifice la un preț suficient pentru a-și acoperi cheltuielile.

„Logistica a crescut cu peste 45%. Ca să înțelegeți cât de gravă este situația, dintr-un kilogram de grâu ajuns în portul Giurgiulești, undeva 75–80 de bani reprezintă numai costul de transport”, a spus președintele Comisiei agricultură.

Ivanov a criticat și modul în care este prezentată existența stocurilor de carburanți, afirmând că problema esențială este cine suportă costurile constituirii acestora.

„Se anunță foarte mult că avem stocuri pe zece zile. Întrebarea este: pe banii cui s-au făcut aceste stocuri și cine va plăti aceste stocuri?”, a declarat deputatul.

Potrivit lui, existența unor rezerve nu ar reflecta neapărat o capacitate mai bună de gestionare a situației, ci inclusiv faptul că o parte dintre agricultori nu au avut resurse pentru a-și cumpăra motorină din timp.

Ivanov susține că mulți fermieri se află „la limită”, atât din cauza prețurilor ridicate la carburanți, cât și pentru că nu au reușit să-și vândă cerealele, despre care afirmă că în unele cazuri sunt comercializate sub costul de producție.

„Mulți agricultori, din păcate, nu și-au făcut stoc, nu au făcut achiziții de motorină. Mulți agricultori sunt la limită, atât prin prisma faptului că motorina este foarte scumpă, cât și prin prisma faptului că nu au reușit să vândă cerealele care deja sunt sub costul de producție”, a spus Ivanov.

Președintele Comisiei pentru agricultură consideră că instituirea unei stări de urgență nu este suficientă pentru soluționarea problemelor din sector și a criticat Guvernul pentru modul în care gestionează situația.

„Este o situație critică și, din păcate, această situație nu va fi rezolvată doar printr-o simplă stare de urgență”, a declarat Ivanov.

Deputatul a comparat starea de urgență cu „tragerea jaluzelelor” în casa Guvernului, afirmând că măsurile luate în această perioadă vor genera ulterior costuri care vor trebui achitate.

„Ultima jaluzea va fi ridicată, casa va sclipi, noi vom avea impresia că totul este bine, dar de fapt va veni și nota de plată pentru acea curățenie. Vom plăti”, a conchis Serghei Ivanov.

#criză #Agricultură #Guvern