Fotoliile șefilor unor instituții subordonate Parlamentului se clatină. A fost modificată legea ca să poată fi demiși

09 Sept. 2021, 14:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Sept. 2021, 14:51 // Actual //  MD Bani

Conducătorii instituțiilor de stat, aflate în subordinea Parlamentului vor putea fi sancționați și chiar demiși din funcție. Un proiect de lege în acest sens a fost votat astăzi de către deputați, scrie Realitatea.md.

Proiectul prevede instituirea de noi mecanisme de control și de sancționare a conducătorilor unor autorități publice aflate sub control parlamentar. Este vorba de Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Concurenței, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, Consiliul Audiovizualului și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Principalele prevederi țin de instituirea mecanismului de control și de sancționare a conducătorilor acestora în caz de executare necorespunzătoare a atribuțiilor delegate conform legislației sau exercitării activității defectuoase, inclusiv prin revocarea din funcție.

Autorii inițiativei menționează că acordarea dreptului Parlamentului de a revoca din funcție membrii autorităților publice autonome urmare a audierii rapoartelor anuale de activitate vine să responsabilizeze organele de conducere ale acestor autorități în fața Legislativului.

Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Petru Burduja s-a arătat deranjat de prevederile noilor modificări, argumentându-și temerile prin perspectiva posibilităților conducătorilor acestor instituții de a reveni la cârma întreprinderilor prin intermediul instanțelor de judecată, cazuri care deja au fost înregistrate.

În replică, autorii proiectului de lege au declarat că, anume această modificare a legii nu le va permite să fie repuși în funcție demnitarii și funcționarii, care au încălcat „strâmb” în activitatea pe care au desfășurat-o.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.