România și Bulgaria, cucerite de rapița Moldovei: peste 80% din exporturi au mers acolo

Între iulie și septembrie au fost livrate peste 257,7 mii tone de rapiță – de peste patru ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut (62 mii tone) și cu 22,6% peste nivelul sezonului record 2023 (210 mii tone), potrivit analizei economsitului Iurie Rija.

Performanța se reflectă nu doar în cantități, ci și în prețuri. În această perioadă, rapița moldovenească a fost exportată la un preț mediu de 8,95 lei/kg, cu 3% mai mult decât anul trecut și cu peste 20% peste nivelul din 2023. Astfel, fermierii au beneficiat de venituri mai mari, iar încasările totale din exporturi au atins 2,3 miliarde lei – de 4,2 ori mai mult decât în 2024 și cu 47% peste sezonul considerat anterior de vârf.

Succesul se explică prin creșterea suprafețelor cultivate, care în 2025 au ajuns la 120 mii hectare – un nivel istoric –, dar și prin condițiile agricole favorabile, ce au permis o recoltă de 280–290 mii tone, cu randamente de 2–2,4 tone la hectar. Rapița s-a dovedit a fi una dintre cele mai rentabile culturi, cu venituri medii de aproximativ 500 euro pe hectar.

Exporturile au fost dominate de trei mari companii – „RUSAGRO-PRIM” SRL (68 mii tone, 26,4%), „VADALEX GRAINS” SRL (33,2 mii tone, 13,4%) și „OROM-IMEXPO” SRL (32,8 mii tone, 13,2%) –, care împreună au concentrat aproape 53% din livrări.

Principalele destinații au fost România (161,8 mii tone) și Bulgaria (52,2 mii tone), care au absorbit împreună 83% din total, la prețuri apropiate de 9 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Grecia, Nepal și Elveția.

Transportul rutier a dominat logistica, cu 132,9 mii tone, urmat de transportul maritim prin Giurgiulești (98,4 mii tone) și cel feroviar (26,3 mii tone). Punctele vamale-cheie au fost Giurgiulești (147 mii tone, rutier și portuar), Cahul (32 mii tone), Etulia (26,3 mii tone), dar și Ungheni, Sculeni, Căușeni și Leușeni, prin care au fost expediate volume mai reduse.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele confirmă atractivitatea rapiței ca și cultură strategică pentru agricultura moldovenească și rolul său central în balanța comercială a țării, cu impact semnificativ atât asupra producătorilor, cât și asupra economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#feemieri #rapita #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM