România și Bulgaria, cucerite de rapița Moldovei: peste 80% din exporturi au mers acolo

03 Oct. 2025, 10:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2025, 10:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Între iulie și septembrie au fost livrate peste 257,7 mii tone de rapiță – de peste patru ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut (62 mii tone) și cu 22,6% peste nivelul sezonului record 2023 (210 mii tone), potrivit analizei economsitului Iurie Rija.

Performanța se reflectă nu doar în cantități, ci și în prețuri. În această perioadă, rapița moldovenească a fost exportată la un preț mediu de 8,95 lei/kg, cu 3% mai mult decât anul trecut și cu peste 20% peste nivelul din 2023. Astfel, fermierii au beneficiat de venituri mai mari, iar încasările totale din exporturi au atins 2,3 miliarde lei – de 4,2 ori mai mult decât în 2024 și cu 47% peste sezonul considerat anterior de vârf.

Succesul se explică prin creșterea suprafețelor cultivate, care în 2025 au ajuns la 120 mii hectare – un nivel istoric –, dar și prin condițiile agricole favorabile, ce au permis o recoltă de 280–290 mii tone, cu randamente de 2–2,4 tone la hectar. Rapița s-a dovedit a fi una dintre cele mai rentabile culturi, cu venituri medii de aproximativ 500 euro pe hectar.

Exporturile au fost dominate de trei mari companii – „RUSAGRO-PRIM” SRL (68 mii tone, 26,4%), „VADALEX GRAINS” SRL (33,2 mii tone, 13,4%) și „OROM-IMEXPO” SRL (32,8 mii tone, 13,2%) –, care împreună au concentrat aproape 53% din livrări.

Principalele destinații au fost România (161,8 mii tone) și Bulgaria (52,2 mii tone), care au absorbit împreună 83% din total, la prețuri apropiate de 9 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Grecia, Nepal și Elveția.

Transportul rutier a dominat logistica, cu 132,9 mii tone, urmat de transportul maritim prin Giurgiulești (98,4 mii tone) și cel feroviar (26,3 mii tone). Punctele vamale-cheie au fost Giurgiulești (147 mii tone, rutier și portuar), Cahul (32 mii tone), Etulia (26,3 mii tone), dar și Ungheni, Sculeni, Căușeni și Leușeni, prin care au fost expediate volume mai reduse.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele confirmă atractivitatea rapiței ca și cultură strategică pentru agricultura moldovenească și rolul său central în balanța comercială a țării, cu impact semnificativ atât asupra producătorilor, cât și asupra economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 14:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 14:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova s-a temprat în luna mai 2026, după ce cererea de valută din partea agenților economici a scăzut mai rapid decât oferta provenită de la populație. Drept urmare, gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 91,1%, față de 80,5% în aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Datele arată că oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu 13,9 milioane de euro (-5%), până la 264,7 milioane de euro. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a înregistrat o scădere mult mai pronunțată, de 55,3 milioane de euro (-16%), coborând la 290,6 milioane de euro.

Astfel, diferența dintre cererea companiilor și oferta populației s-a redus considerabil, ceea ce a contribuit la echilibrarea pieței valutare.

Pe parcursul lunii mai, Banca Națională nu a intervenit pe piața valutară locală, semn că raportul dintre cerere și ofertă nu a generat presiuni care să necesite intervenția regulatorului.

În primele cinci luni ale anului, oferta netă de valută de la persoanele fizice a totalizat 1,29 miliarde de euro, în creștere cu 9,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cererea netă de valută din partea agenților economici a ajuns la 1,44 miliarde de euro, cu 6,8% peste nivelul înregistrat în ianuarie-mai 2025.

Ca rezultat, gradul de acoperire a urcat la 89,3% în primele cinci luni ale anului, față de 87% în perioada similară din 2025.

Datele BNM mai arată că leul moldovenesc s-a apreciat ușor față de moneda europeană. Cursul mediu a evoluat de la 20,2124 lei pentru un euro în aprilie la 20,1620 lei pentru un euro în mai.

Euro a continuat să domine structura ofertei de valută provenită de la populație, cu o pondere de 67,7%, confirmând rolul principal al monedei unice europene în transferurile și economiile cetățenilor.