Transnistria îngheață! Apa caldă oprită, gaz doar pentru armată

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#robinet #transnistria #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O sută de mii de euro pot însemna un loc de parcare în Zurich, o garsonieră în unele capitale europene sau un apartament de aproape 60 de metri pătrați în Chișinău. Diferențele dintre piețele imobiliare sunt evidențiate de o analiză realizată în octombrie de Global Property Guide, care compară prețurile locuințelor din 138 de orașe europene. Deși Republica Moldova nu apare în lista selectivă prezentată de companie, datele sale pentru Chișinău permit includerea Capitalei într-o comparație orientativă.

Potrivit Global Property Guide, cu 100.000 de euro, un cumpărător poate achiziționa doar 5 metri pătrați de locuință în Zurich și 6 metri pătrați în Geneva, două dintre cele mai scumpe piețe imobiliare din Europa. În Luxemburg și Paris, aceeași sumă ajunge pentru aproximativ 10 metri pătrați, în timp ce în München, Amsterdam și Dublin poate acoperi 12 metri pătrați. La Viena și Londra, bugetul permite cumpărarea a aproximativ 13 metri pătrați.

Situația este diferită în Europa Centrală și de Est. La Varșovia, 100.000 de euro sunt suficienți pentru 24 de metri pătrați, la Budapesta pentru 28, iar la Tallinn pentru 32. În Atena, aceeași sumă permite cumpărarea a 40 de metri pătrați, în timp ce în București suprafața ajunge la 43 de metri pătrați. În orașul italian Catania, bugetul poate acoperi chiar 75 de metri pătrați.

Dar unde se situează Chișinăul? Datele publicate separat de Global Property Guide arată că prețul mediu al apartamentelor din Capitala Republicii Moldova constituia 1.749 de euro pe metru pătrat în trimestrul II al anului 2026. Prin urmare, cu un buget de 100.000 de euro ar putea fi achiziționată, teoretic, o locuință de aproximativ 57 de metri pătrați, fără includerea cheltuielilor aferente tranzacției.

Astfel, suma de 100.000 de euro ar permite cumpărarea unei suprafețe de peste 11 ori mai mari la Chișinău decât la Zurich. Comparativ cu Bucureștiul, diferența este de aproximativ 14 metri pătrați în favoarea Capitalei Republicii Moldova. Totuși, comparația este orientativă, întrucât statisticile pot acoperi categorii diferite de locuințe și perioade de raportare distincte.

Datele Global Property Guide arată că piața imobiliară din Chișinău a înregistrat scumpiri considerabile în ultimii ani. În trimestrul IV al anului 2023, prețul mediu era de 1.070 de euro pe metru pătrat, comparativ cu 1.749 de euro în trimestrul II din 2026. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 63,5%. Cu alte cuvinte, dacă la sfârșitul anului 2023 un buget de 100.000 de euro putea acoperi teoretic peste 93 de metri pătrați, în 2026 suprafața s-a redus la circa 57 de metri pătrați.

Creșterile puternice de preț nu sunt specifice doar Republicii Moldova. Potrivit analizei Global Property Guide, în ultimii trei ani, locuințele s-au scumpit cu 39% în București, 29% în Budapesta și 18% în Atena, în timp ce Varșovia a înregistrat o majorare de 22% în doi ani. Aceste evoluții arată că piețele considerate anterior relativ accesibile devin tot mai costisitoare pentru cumpărători.

În schimb, unele dintre cele mai scumpe piețe europene au cunoscut o perioadă de stagnare sau corecție. Parisul, Londra, Viena și Luxemburgul înregistrează prețuri inferioare celor de acum trei ani, potrivit companiei.

Global Property Guide atrage atenția și asupra diferențelor semnificative din interiorul aceleiași țări. În Italia, 100.000 de euro permit cumpărarea a 18 metri pătrați la Milano, 26 la Roma și 75 la Catania. În Germania, suprafața variază de la 12 metri pătrați în München la 19 în Berlin și 34 în Bremen. În Spania, diferența este de la 17 metri pătrați în Madrid la 41 în Valencia.

În cazul Zurichului, comparația cu un loc de parcare nu este doar o figură de stil. Potrivit Global Property Guide, un singur loc de parcare subteran în Zurich sau Geneva poate costa între 80.000 și 150.000 de franci elvețieni, sumă comparabilă cu prețul unui apartament în numeroase orașe din Europa de Est.