Viața de LUX pe care o avea Elizabeth Holmes, miliardară la 30 de ani și falimentată la 34. Ce spune primul martor

Când te îndrăgostești de vedete și titani ai societății, ai nevoie de bijuterii bune. Și fosta CEO a Theranos, Elizabeth Holmes, deținea unele dintre cele mai bune.

Așadar, când Holmes a taxat un produs de 2.000 de dolari de la un magazin de bijuterii către Theranos, nu a fost ieșit din comun. Cu excepția faptului că persoana care a gestionat finanțele la Theranos timp de peste un deceniu, So Han Spivey, a început să pună întrebări.

Spivey, care poartă și numele Danise Yam, a fost primul martor pe care guvernul l-a chemat miercuri în procesul de fraudă al lui Holmes. Potrivit unui dosar al instanței, avocații lui Holmes îi cer judecătorului să-l blocheze pe Spivey pentru a nu depune mărturie despre Holmes folosind fonduri corporative pentru achiziții extravagante.

Spivey a lucrat la Theranos din 2006 până în 2017. Într-un interviu cu procurorii federali din iulie, ea „și-a amintit că i-a cerut lui Holmes detalii despre o cumpărătură de 2.000 de dolari de la un magazin de bijuterii și de ce Theranos ar trebui să plătească pentru aceasta”, potrivit unui dosar în instanță.

Holmes a avut un salariu de șase cifre și o miză de proprietate în start-up-ul ei, Theranos, care a fost evaluat cu până la 4,5 miliarde de dolari. Detaliile stilului său de viață luxos și dacă averea și avantajele sale ca CEO sunt relevante pentru jurați a fost o bătălie controversată.

Odată ce a devenit miliardară pe hârtie, Holmes a fost adesea condus cu detalii de securitate grele. Foștii angajați își amintesc că, atunci când nu era condusă cu șofer, își conducea propria mașină – cel mai recent Range Rover.

Holmes își petrecea timpul în hoteluri de lux și se bazat pe mai mulți asistenți plătiți de Theranos pentru a-și desfășura cumpărăturile fastuoase, inclusiv: decorarea casei, bijuterii, haine și cumpărături.

Miercuri, fosta șefă a finanțelor a evidențiat o perioadă în 2009, când spune că compania s-a luptat să facă salarii pentru vânzători și că trebuie să „aleagă” pe cine să plătească. De asemenea, Spivey a mărturisit că au luat un împrumut susținut de Sunny Balwani, fost președinte Theranos și pentru o vreme iubitul lui Holmes.

În mai, judecătorul Edward Davila al Curții Districtuale din SUA a decis că va permite procurorilor să demonstreze că Holmes se bucura de un stil de viață comparabil cu alți CEO din Silicon Valley. El a temperat hotărârea prin interzicerea referințelor la anumite achiziții și mărci.

Amintim că în martie 2018, Comisia americană pentru Valori Mobiliare și Burse a pus oficial sub acuzare pentru fraudă atât compania Theranos, cât și pe Elizabeth Holmes. Tânăra antreprenoare demisionează din funcția de director general al companiei pe care o fondase. Nu are voie să mai conducă o companie listată la bursă până în 2028.

Saga Theranos s-a încheiat oficial în septembrie 2018, cu un e-mail către acționari în care era anunța închiderea companiei.

Elizabeth Holmes trebuie să răspundă acum în instanță pentru faptele de care este acuzată: a înșelat investitorii. Procesul a început la 31 august și ar putea dura cel puțin 13 săptămâni. Ea riscă 20 de ani de închisoare, plus despăgubiri de milioane de dolari.

#Elizabeth Holmes #miliardara #stil de viata #bijuterii scumpe #lux #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.