(FOTO) Miliardară la 30 de ani, faliment la 34. Povestea căderii amețitoare a unei celebrități: Elizabeth Holmes

Miliardară la 30 de ani și ruinată la 34 de ani. Este destinul ieșit din comun al lui Elizabeth Holmes. Și ascensiunea, și căderea celei în care mulți vedeau o viitoare „Steve Jobs” s-au produs cu o viteză uluitoare.

Însăși Elizabeth Holmes a cultivat această comparație pe care mulți o făceau între ea și fondatorul Apple. Ca și Steve Jobes, tânăra avea grijă să se îmbrace mereu la conferințele la care mergea cu bluze negre, pe gât, scrie Digi24.

Compania ei, Theranos, ar fi trebuit să revoluționeze laboratoarele pentru analize de sânge, dar s-a dovedit a fi, de fapt, o mare înșelătorie. Steaua în ascensiune din Silicon Valley a încetat brusc să mai strălucească.

Femeie de afaceri la 19 ani

Elizabeth Holmes a fost întotdeauna precoce. Născută în 1984 la Washington, ea a crescut într-o familie bogată, dar care nu era milionară. După o educație strălucită, în 2003 a intrat la prestigioasa Universitate Stanford pentru a studia chimia. Cea mai bună din clasa ei în primul an, a primit o bursă pentru un proiect de cercetare.

În 2004, ea a depus un brevet pentru un dispozitiv care îi permitea să urmărească doza de medicamente de pe un smartphone. Părăsește Stanford-ul și își înființează propria companie: Theranos, un nume format de la cuvintele (în engleză) „terapie” și „diagnostic”.

Avea 19 ani. Pariul ei? Voia să revoluționeze modul în care se fac analizele de sânge. Ceea ce promitea Theranos era o tehnologie ce ar fi urmat să permită efectuarea a peste 1.000 de analize cu o singură picătură de sânge, într-un timp record.

Se spune că Elizabeth Holmes ar fi fost profund afectată de moartea unui unchi. De altfel, chiar ea declara într-un testimonial pe site-ul Theranos: „Pentru mine, nimic nu contează mai mult decât prin ceea ce trec oamenii atunci când cineva drag lor este foarte bolnav. Sentimentul de a fi neajutorat este sfâșietor și dacă pot crea ceva care să schimbe acest lucru, îmi voi dedica viața acestui scop”.

Cum a ajuns miliardară

Când și-a înființat start-up-ul, Elizabeth Holmes s-a mutat la Palo Alto, în Silicon Valley, folosind banii pe care părinții săi îi puseseră deoparte pentru a-i finanța studiile. Tânăra reușește să atragă rapid investitori și strânge aproximativ 700 de milioane de dolari.

Zece ani mai târziu, în 2014, când tânăra antreprenoare avea 30 de ani, compania sa a fost evaluată la 9 miliarde de dolari, ceea ce a făcut din Elizabeth Holmes, principalul acționar, un miliardar cu o avere evaluată la 3,6 miliarde de dolari.

Văzută ca un produs „pur-sânge” al Silicon Valley, ea a fost desemnată în 2015 de revista Forbes drept cea mai tânără milionară care și-a făcut singură averea. Fără a beneficia de o moștenire, a reușit pe cont propriu, cu mijloace proprii, în doar câțiva ani.

Descrisă ca o persoană care muncește din greu, nu pleca în concedii și nu părea să aibă o viață privată. Invitată la conferințe TED, la Fundația Clinton, tânăra este primită peste tot și susține chiar că ar colabora cu Pentagonul.

De la geniu al chimiei, la rușinea de escroc

Pentru Elizabeth Holmes, totul s-a schimbat însă în 2015. Un jurnalist de la The Wall Street Journal a publicat o investigație despre dificultățile întâmpinate de Theranos în exploatarea tehnologiei promise. Ancheta a dezvăluit că dispozitivul creat de companie nu era, de fapt, capabil să furnizeze rezultate exacte ale analizelor și, prin urmare, angajații foloseau aceleași metode ca în laboratoarele clasice.

Holmes începe o campanie de dezmințiri. „Asta se întâmplă atunci când faci ceva pentru a schimba lucrurile: te cred nebun, apoi se luptă cu tine și, dintr-o dată, schimbi lumea”, declara ea la postul de televiziune CNBC.

Însă Agenția americană pentru Medicamente (Food and Drug Administration) începe să se intereseze îndeaproape de Theranos. În 2016, Elizabeth Holmes primește interdicție de a mai activa în industria laboratoarelor timp de doi ani, iar centrul Theranos este suspendat.

Revista „Forbes” își revizuiește la „zero” estimarea făcută în urmă cu un an a valorii nete a averii lui Holmes, iar revista Fortune o nominalizează printre „Cei mai dezamăgitori lideri din lume”.

În martie 2018, Comisia americană pentru Valori Mobiliare și Burse a pus oficial sub acuzare pentru fraudă atât compania Theranos, cât și pe Elizabeth Holmes. Tânăra antreprenoare demisionează din funcția de director general al companiei pe care o fondase. Nu are voie să mai conducă o companie listată la bursă până în 2028.

Saga Theranos s-a încheiat oficial în septembrie 2018, cu un e-mail către acționari în care era anunța închiderea companiei.

Cum a fost posibilă toată această „bulă”? Credibilitatea Theranos a fost atribuită în parte relațiilor personale ale lui Elizabeth Holmes și abilității sale de a obține sprijinul unor persoane influente, printre care Henry Kissinger, George Shultz, James Mattis și Betsy DeVos.

În ceea ce o privește, Elizabeth Holmes trebuie să răspundă acum în instanță pentru faptele de care este acuzată: a înșelat investitorii. Procesul a început la 31 august și ar putea dura cel puțin 13 săptămâni. Ea riscă 20 de ani de închisoare, plus despăgubiri de milioane de dolari.

#ruinare #escroc #ascensiune #faliment #finanțare #companie #miliardar #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani