(VIDEO) NEMAIPOMENIT! Top CINCI cele mai înfricoșătoare poduri

10 Sept. 2021, 16:37
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
10 Sept. 2021, 16:37 // Au Bani //  MD Bani

Podurile se numără printre cele mai inedite construcții ale oamenilor. De-a lungul timpului, oamenii și-au îmbunătățit tehnica, iar podurile au ajuns să lege națiuni și locuri în care nici nu ne imaginam că am putea ajunge vreodată. Din acest motiv, unele sunt de-a dreptul înfricoșătoare. Teama de a traversa un pod este cunoscută sub numele de gefirofobie, dar majoritatea oamenilor au avut acel sentiment de slăbire a genunchilor. Iată unele dintre cele mai înfricoșătoare poduri din lume, care îi vor face pe cei mai curajoși călători să se gândească de două ori înainte de a le folosi, scrie WallStreet.ro.

Royal Gorge Bridge – Cañon City, Colorado

Posibil cel mai intimidant pod din emisfera vestică, podul Royal Gorge din Colorado a îngrozit vizitatorii încă din 1929.  A fost construit în doar șapte luni, ceea ce este remarcabil pentru o astfel de structură și se întinde pe mai mult de 1.200 de metri de teren accidentat, care include și Râul Arkansas.

În punctul său cel mai înalt, călătorii se vor afla la o înălțime de 955 de metri deasupra solului, ceea ce a făcut ca aceasta să fie și cel mai înalt pod din lume din 1929 până în 2001.

Zhangjiajie Glass Bridge – Zhangjiajie, China

Puțin mai înalt decât podul Royal Gorge, podul din sticlă Zhangjiajie din China este acum cel mai înalt pod de suspensie din lume. Întregul său design a fost menit să-i ademenească pe cei care caută senzații tari.

De la deschiderea sa, în 2016, acest pod uimitor a devenit o destinație turistică datorită caracteristicii sale înfricoșătoare: panouri cu fund din sticlă care permit călătorilor să vadă aproape 1.000 de metri sub locul în care stau!

Biletele trebuie rezervate în avans și doar 600 de persoane sunt permise pe pod o dată, în timp ce cei mai curajoși vizitatori pot sări cu bungee de pe o platformă care se află la o înălțime de 100 metri.

Grand Canyon Skywalk – Arizona

Așa-numitul turism vertical devine o afacere majoră în întreaga lume și unul dintre cele mai palpitante exemple ale acestuia în America de Nord este Grand Canyon Skywalk din Arizona, care a fost deschis în 2007. Această minune modernă a ingineriei este o potecă, în formă de potcoavă, suspendată deasupra solului stâncos de dedesubt. Podul se află pe terenul de rezervare al tribului Hualapai și este deținut și operat de trib.

 Trift Bridge – Gadmen, Elveția

Suspendat în Alpii Elvețieni, Podul Trift oferă unele dintre cele mai uluitoare vederi din lume. Această atracție turistică a fost construită în 2004 și, în cele din urmă, înlocuită în 2009 cu un design „mai sigur”, dar stilul său simplu este încă suficient pentru a face pe majoritatea turiștilor să se gândească de două ori.

Nu numai podul în sine va slăbi genunchii, deoarece necesită, mai întâi, o plimbare cu telecabina și o drumeție de 90 de minute pentru a ajunge chiar în vârful structurii.

Huashan Plank Road – Huayin, China

Impunătorul Munte Hua din China găzduiește una dintre cele mai înspăimântătoare structuri pietonale existente. Numirea acesteia pod ar putea fi un pic generoasă, deoarece nu arată mult mai mult decât niște scânduri de lemn atașate la marginea unui munte. Drumul Huashan Plank găzduiește doar circulația într-un singur sens și a fost numit una dintre cele mai înspăimântătoare drumeții din lume. Întreaga cale are mai puțin de 500 de metri lungime, dar pare a fi o mare distanță pentru a regreta decizia.

03 Sept. 2026, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 12:15 // Actual //  Ursu Victor

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Măsura ar urma să fie aplicată până la 31 decembrie 2027 și vizează, în principal, importurile de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui.

Potrivit proiectului, aceste produse vor putea fi importate doar în baza unei licențe eliberate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Sunt prevăzute și unele excepții pentru anumite categorii de semințe destinate însămânțării.

Licențele vor putea fi solicitate de persoane juridice sau fizice care desfășoară activități în domenii precum creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, morăritul și producerea hranei pentru animale. Cererile urmează să fie examinate de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ai asociațiilor de profil. Licența va fi eliberată gratuit.

Totodată, agenții economici care vor primi licență nu vor avea dreptul să comercializeze sau să exporte cerealele și oleaginoasele importate în baza acestui mecanism. Guvernul va putea prelungi perioada de licențiere, la propunerea Ministerului Agriculturii, cu cel mult 12 luni.

Autorul inițiativei, deputatul Serghei Ivanov, motivează necesitatea intervenției prin situația dificilă a agricultorilor și riscul ca importurile masive de cereale și oleaginoase, în special din Ucraina, să pună presiune suplimentară asupra prețurilor de pe piața internă. În nota de fundamentare se arată că diferența dintre prețurile interne și cele din portul Constanța ajunge în anumite cazuri la circa 1,5 lei pentru un kilogram de grâu.

Potrivit documentului, autorii proiectului se tem că o creștere a importurilor ar putea obliga agricultorii moldoveni să-și vândă producția la prețuri mai mici decât costurile de producție, ceea ce ar putea genera probleme la achitarea creditelor, leasingurilor, salariilor și obligațiilor față de furnizori și, în cazuri extreme, insolvență sau faliment.

În nota de fundamentare se mai precizează că un mecanism similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut un efect benefic pentru producătorii autohtoni. Autorii consideră că, în condițiile în care sectorul agroalimentar continuă să se confrunte cu dificultăți, menținerea licențierii importurilor reprezintă în continuare o soluție de protecție a producătorilor locali. Implementarea mecanismului nu ar necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat.